COVID-19. Cât poate să dureze starea de urgență în România. Când s-ar putea încheia totul

Publicat: 14 04. 2020, 16:28
Actualizat: 14 04. 2020, 17:18

Prelungirea stării de urgență anunțată, marți, de președintele Klaus Iohannis, dă autorităților posibilitatea ca, în următoarele 30 de zile, să fie luate și alte măsuri, față de cele care au fost impuse până acum.

Potrivi legii, starea de urgenţă se poate impune pe o perioadă de cel mult 30 de zile şi prevede măsuri excepţionale atât de natură economică, cât și în ce privește ordinea publică.

Legea spune că, în termen de cinci zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, președintele României solicită Parlamentului validarea prin vot a măsurii adoptate.

Astfel, ”starea de asediu şi starea de urgenţă sunt măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi siguranţei naţionale sau a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre”, se arată în Ordonanța se Urgență nr. 1 din 1999.

Așa cum s-a întâmplat și în primele 30 de zile, timp în care starea se urgență a adus nu mai puțin de opt Ordonanțe Militare, prin care s-au impus, în general, restricții de circulație, este posibil ca și pe viitor să fie impuse măsuri noi care să vizeze fie întreaga țară, fie numai anumite zone așa cum este, de exemplu, cazul orașelor Țăndărei și Suceava.

Prima lună sub stare de urgență a adus numai puțin de opt ordonanțe militare, dintre care, majoritatea, au limitat tot mai mult libertatea de mișcare a cetățenilor.

Totuși, chiar dacă măsurile au provocat șomaj, la care s-a adăugat starea de disconfort fizic și psihic a populației, legea care reglementează starea de urgență permite măsuri cu mult mai dure.

Astfel, în caz de nevoie, circulația mașinilor poate fi interzisă complet, pot fi închise benzinăriile, se pot suspenda unele emisiuni radio sau TV și se pot raționaliza alimentele, măsuri care, cel puțin până acum, nu s-au luat. Ce-i drept, s-a restricționat circulația persoanelor, la fel și circulația feroviară, fluvială maritimă și aeriană la numai unele rute.

În același timp, au fost închise toate restaurantele, cafenele, cazinourile și alte localuri publice și au fost interzise adunările publice, manifestaţiile și marşurile.