Sfârșitul armistițiului cu Iranul se apropie. Administrația Trump continuă să transmită mesaje inconsistente cu privire la calea de urmat, atât în vorbe, cât și în fapte. Au fost desfășurate trupe suplimentare în Orientul Mijlociu, pe de o parte, dar există și posibilitatea unei noi runde de discuții directe între Statele Unite și Iran.
Politica SUA față de Iran – în cel de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump – a trecut de la una de „presiune maximă” la „incertitudine maximă”.
„Zilele următoare vor arăta dacă această ultimă evoluție a campaniei militare a SUA va fi suficientă pentru a presa Teheranu. Să redeschidă necondiționat Strâmtoarea Hormuz, să predea materialele sale nucleare sau să cedeze asupra acestor puncte la masa negocierilor”, notează Brian Katulis și Athena Masthoff într-o analiză publicată de Middle East Institute (MEI).
Aceste dinamici regionale complicate atrag cea mai mare parte a atenției la nivel internațional.
Dar, pe măsură ce se desfășoară, o altă știre în continuă evoluție în interiorul SUA ar putea avea un efect direct asupra rezultatului războiului.
„Opoziția din Congres încearcă să impună un vot privind puterile de război ale administrației Trump.
Toate aceste acțiuni de pe Dealul Capitoliului ar putea modela traiectoria modului în care SUA avansează în Iran și în regiune.
Totodată, ar putea influența apetitul general al americanilor pentru un angajament pe termen lung în Orientul Mijlociu”, continuă Brian Katulis și Athena Masthoff.
SUA au intrat în război împotriva Iranului alături de Israel, la începutul acestui an. Asta în ciuda nivelului scăzut de sprijin intern pentru această acțiune.
Încă de la început, o majoritate puternică a americanilor – aproximativ șase din zece, arată autorii analizei – s-au opus atacurilor militare asupra Iranului.
Operațiunea Epic Fury este extrem de nepopulară în rândul publicului american. Mai mulți factori sunt esențiali în scenariu:
Uneori, după începerea unui război, dacă trupele tale sunt în pericol se poate produce un efect de „mobilizare în jurul steagului”.
„Crește sprijinul popular pentru continuarea luptei armate. Dar, în mod evident, acest lucru nu s-a întâmplat în cazul războiului din Iran”, mai scriu Brian Katulis și Athena Masthoff.
În trecut, avertizează autorii analizei, războaiele nepopulare care au adus costuri economice și de securitate ridicate au dus la o reacție negativă la urne.
La mai bine de o lună și jumătate de la începutul conflictului, poziția americanilor nu-l avantajează pe Trump.
„Aproximativ două treimi dintre americani (67%) dezaprobă modul în care Trump a gestionat războiul din Iran.
Conform aceluiași sondaj Ipsos, 51% dintre americani consideră că operațiunile militare americane în Iran nu au meritat efortul, având în vedere costurile și beneficiile evoluțiilor de până acum.
Mai puțin de un sfert, 24%, consideră rezultatele acțiunilor militare ca fiind benefice, iar 22% rămân rămân în incertitudine”, precizează autorii analizei publicate de Middle East Institute.
Istoria recentă a acțiunilor militare americane în Orientul Mijlociu demonstrează că aceste angajamente rareori aduc dividende politice interne liderilor politici.
„Războiul din Golf din 1991, considerat în mare parte un succes, nu a făcut prea mult pentru a-l împiedica pe președintele George H. Bush să piardă realegerea în fața contracandidatului democrat Bill Clinton.
Indiferent ce se va întâmpla în continuare în războiul din Iran din 2026, acesta a avut deja un efect de durată asupra lumii în multe feluri.
Economiștii cred că efectele globale ale acestui război se vor resimți mult timp. Consecințele remodelează relațiile din Orientul Mijlociu. Dar remodelează și politica externă a SUA față de regiune și dincolo de aceasta.
Însă războiul are și un impact major asupra politicii interne din Statele Unite. Și ar putea ajunge să submineze sprijinul public american, pe termen lung, pentru implicarea generală în Orientul Mijlociu”, încheie Brian Katulis și Athena Masthoff.
RECOMANDAREA AUTORULUI: