Culisele protocoalelor SRI. Ce efect devastator ar putea avea desecretizarea

Publicat: 20 03. 2018, 09:30

„Dacă prin acele protocoale s-a adăugat la lege sau au fost adoptate modalități de acționare sau modalitatea de acționare a instituțiilor implicate a fost contrară legii, atunci acele protocoale sunt clar nelegale, iar activitățile desfășurate în baza eventualelor prevederi prin care s-a adăugat la lege sau a fost nerespectată legea în vigoare la momentul întocmirii lor, trebuie sancționată. (..) Dacă prin ele a fost depășită atribuția legală a unor instituții, atunci fiind vorba de încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor, iar ele trebuie urgent desecretizate și, ceea ce e foarte important, trebuie desecretizate și actele subsecvente încheierii protocoalelor, mai bine zis actele îndeplinite de institituții în virtutea protocoale dacă sunt considerate a conține prevederi care adaugă la lege”, a explicat, pentru MEDIAFAX, fostul judecător CCR Toni Greblă. 

Astfel, în cazul protocolului dintre SRI și Parchetul General, dacă s-ar constata, ca urmare a unor verificări, că a completat legea, iar anumite anchete s-au desfășurat în baza prevederilor, efectele s-ar putea răsfrânge asupra acestora.

„Ar duce la înlăturarea probelor obținute într-o cauză penală. De exemplu, proba în sine a fost obținută de SRI și a făcut audieri SRI. Când audierea efectivă trebuia făcută de organele de urmărire penală. Acesta este mecanismul sau scopul: dacă s-au efectuat acte de urmărire penală sau alte activități, care nu erau în sarcina instituțiilor cu care s-au făcut colaborări: de exemplu, SRI, când ar fi fost în competența exclusivă a procurorului, a polițistului judiciar și nu a polițiștilor, respectiv angajaților Serviciului Român de Informații. Aceste protocoale pot scoate la iveală alte aspecte, niște posibile infracțiuni: unele înțelegeri în baza unor colaborări interinstituționale care par să fie dincolo de lege. De unde să obțină SRI abilitatea de a face un act de urmărire penală sau altă activitate care nu era în competența lui? Acesta e un abuz în serviciu și automat, orice se produce printr-un mecanism ilicit primește sancțiunea înlăturării sau anulării respectivei activități”, explică avocatul Cristian Ene. 

Situația a fost readusă în discuție vineri, de Administrația Prezidențială, care anunța, printr-un comunicat de presă, că CSAT nu a impus încheierea unor protocoale, acordurile fiind realizate la cererea SRI sau a altor instituții, motiv pentru care cererea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau a președintelui României.

” La nivelul CSAT, au fost aprobate doar direcții de acțiune și măsuri generale pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, dispuse în temeiul Legii 415/2002. Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție sau între Serviciul Român de Informații și alte entități ale statului și nu a stabilit, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informații, fie la solicitarea celorlalte entități implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare și funcționare”, anunța Administrația Prezidențială.

Sursa citată a explicat că declasificarea se face prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.

La câteva ore a venit și prima cerere de desecretizare a protocoalelor încheiate între SRI și alte instituții ale statului, cea a premierului României.

Pentru că cel mai dezbătut și contestat a fost protocol SRI-Parchetul General, ministrul Justiției a făcut și el demersuri în acest sens, cerându-i lui Augustin Lazăr să-i comunice dacă și câte protocoale au fost încheiate de Ministerul Public, DNA și DIICOT cu SRI, data și semnatarii acestora, precum și demararea procedurii legale de desecretizare a conținutului acestora.

Una dintre întrebările din spațiul public este în ce manieră ar putea fi interpretat comunicatul Administrației Prezidențiale.

„Eu privesc comunicatul Președinției în cheia în care afirmă că CSAT nu a avut inițiativa încheierii acelor protocoale, că nu a aprobat încheierea acelor protocoale și nu cunoaște conținutul acestor protocoale și indică modalitatea prin care aceste protocoale, poate și sugerează, trebuie să fie desecretizate. (..).După părerea mea, reprezintă o modalitate în care Președinția este de acord ca aceste protocoale trebuie desecretizate”, a declarat Toni Greblă.

Ulterior reacțiilor unora dintre cele mai înalte instituții, luni, directorul SRI l-a contactat pe președintele Comisiei parlamentare de Control al SRI pentru a îl anunța că este dispus că inițieze desecretizarea controversatului protocol-cel cu Parchetul General. Anunțul a fost făcut de Claudiu Manda, precizând că înainte de a acționa, Hellvig vrea să dea explicații în comisie.

„Am vorbit cu domnul Hellvig, dânsul m-a sunat și și-a exprimat disponibilitatea de a desecretiza acel protocol, este vorba despre protocolul între SRI și Parchetul General și a prezentat dorința de a ne vedea la comisie pentru a discuta despre anumite elemente din activitatea Serviciului Român de Informații”, a declarat, luni, Claudiu Manda, șeful Comisie de Control SRI.

Recent, pe 13 martie, la audierea din comisia parlamentară, înainte de comunicatul Administrației Prezidențiale, și Florian Coldea, fost prim adjunct al SRI, s-a referit la protocoale.

„A fost abordat și subiectul protocoalelor de cooperare, care au făcut deja obiectul verificării comisiei, la care membrii comisiei au deja acces și care, din punctul meu de vedere, dincolo de faptul că se înscriu în limita legii, au caracter tehnic și limitativ. Tocmai pentru a ne asigura de legalitatea cooperării, respectiv pentru a reîntâmpina eventuale excese ale instituțiilor implicate. Aș vrea să nu uităm că practica ne-a dovedit faptul că folosind aceste protocoale am prevenit și contrcarat riscul la nivelul României. Ne-am realizat misiunea serviciului, reușind să trecem neafectați de un fenomen terorist cu valențe globale de care puține țări au scăpat neafectate, să facem față, să gestionăm problemele de spionaj din vecinătatea estică în condițiile în care numeroase țări au fost grav afectate. Prin aceasta am contribuit constructiv ca România să fie catalogată ca țară sigură. Siguranța României, așa cum o resimt cetățenii ei astăzi, nu este un dat, ci e rezultatul unor eforturi instituționale și ale unor sacrificii individuale și personale”, spunea Florian Coldea.

În ceea ce privește existența protocoalelor în domeniul justiției, a fost recunoscută încheierea unui astfel de acord între Parchetul General și SRI, însă nu între DNA și Serviciu, deși cele două instituții colaborau des, având în vedere că procurorii realizau filajul și interceptările cu ajutorul ofițerilor de informații. După decizia CCR privind interceptările, SRI și-a păstrat atribuția de a informa DNA cu privire fapte care reies din activitatea ofițerilor. Existența unui protocol direct și a unor echipe mixte SRI- DNA a fost infirmată și de conducerea Direcției dar și de SRI.

„Nu există și nu a existat nici un protocol de colaborare SRI-DNA și nici protocol secret Coldea/Kövesi. Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori întâlniri între procurori și ofițerii de informații în case conspirative”, informa DNA printr-un comunicat de presă.

O colaborare strânsă, neparafată direct, a existat între DNA și SRI, lucru care a reieșit de nenumărate ori din comunicatele DNA, în care erau menționați ofițerii SRI. Monitorizarea atentă a dosarelor de corupție a fost confirmată și de fostul șef al Direcției Juridice a SRI, Dumitru Dumbravă, care într-un interviu acordat Juridice.com pe 30 aprilie 2015, a declarat că instituția urmărește în instanță, până la soluționare, cauzele la care a contribuit.

„Dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenați alături de procurori, polițiști, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual și aspecte care țin de corupția sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar își dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii”, spunea Dumitru Dumbravă.

Cu toate acestea, în sistemul judiciar este cunoscută implicarea ofițerilor SRI în activitatea procurorilor, înainte de decizia CCR, în anumite grupuri discutându-se colaborarea strânsă dintre parchete și SRI, în principal în privința cauzelor de corupție. Mai exact, surse din sistemul judiciar au explicat pentru MEDIAFAX că prin sesizarea procurorilor în legătură cu anumite posibile fapte și realizarea interceptărilor/filajului, ofițerii își urmăreau munca, posibilitatea implicării suplimentare fiind permisă sau nu de fiecare procuror în parte. Sursele citate au precizat că, în acest context, munca anchetatorilor fiind ușurată de contribuția ofițerilor SRI, nu este exclusă o intruziune tacită, existând uneori impresia preluării controlului asupra unei anchete, în sensul obținerii de informații mai mult decât necesare în ceea ce privește desfășurarea cercetărilor într-un anumit dosar.