Cum a sfidat eurodeputatul Laszlo Tokes o decizie a Tribunalului Bihor

Publicat: 14 12. 2015, 18:37

Astfel, Tokes a mai arborat un steag, cel al regiunii Partium. „Este absurdă numirea steagului ca fiind publicitar, deoarece nu implică niciun act de comerț, ci exprimă doar cinismul reprezentanților puterii locale. Refuzăm cu hotărâre această calificare. Drept răspuns la acest calificativ umilitor, înjositor, arborăm steagul regiunii Partium și cu intenția de a continua calea democrației pe care am pornit cu 26 de ani în urmă spre o Românie, în care drepturile tuturor comunităților, etniilor vor fi respectate. Declar în prezent că nu vom îndepărta, nu vom desființa steagul secuiesc, ba, din contră, vom merge până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu plângerea noastră și drept răspuns arborăm acest steag”, a subliniat Tokes Laszlo, potrivit celor de la voceatransilvaniei.ro.

Procesul-verbal al Poliției Locale Oradea conține, în realitate, un avertisment și nu și o amendă, așa cum au încercat să sugereze liderii maghiari. Astfel, nemulțumiți și de decizia primei instanțe, Judecătoria Oradea, dar și a Tribunalului, Tokes Laszlo a hotărât, pe lângă faptul că nu va da jos steagul Ținutului Secuiesc, să mai adauge unul, al Ținutului Partium.

FOTO: voceatransilvaniei.ro

„Arborarea steagului Partium este un fel de afirmare a identității noastre și un protest împotriva dublei măsuri privind identitatea noastră și cea a majorității românești. Noi, ca și majoritatea, avem dreptul la folosirea simbolurilor și steagurilor noastre”, a declarat Tokes Laszlo.

Acesta a afirmat că se duce o politică duplicitară în contextul steagurilor, amintind că steagul secuiesc a fost îndepărtat de pe clădirea Consiliului Județean din Miercurea Ciuc, iar la Sf. Gheorghe, cu ocazia zilei naționale, făptași necunoscuți au îndepărtat steagul românesc și a fost înlocuit cu unul secuiesc, doar ca o instigare la neînțelegeri. Drapelul așa-zisului Ținut Partium a fost realizat în urma unui concurs de idei, care s-a desfășurat în urmă cu un an.

Până în prezent el nu a fost folosit decât în cercurile și reuniunile interne, acum fiind expus, oficial, public. Este format dintr-un fundal alb, pe care apar, cu roșu, o cruce dublă și patru dungi orizontale ce semnifică cele patru râuri ale zonei (cele trei Crișuri și Someșul).