Cum vrea Gregorian Bivolaru să scape de un an din pedeapsa pentru acte sexuale cu un minor

Publicat: 22 08. 2016, 11:38
Actualizat: 22 08. 2016, 12:08

Liderul MISA a cerut, luni, magistraților Tribunalului București să trimită adrese către Curtea de Apel din Paris și Curtea Supremă de Justiție din Suedia pentru a comunica instanței judecătorești din România perioada petrecută în arest în cele două țări.

Solicitarea lui Gregorian Bivolaru a fost admisă de judecătorul de la Tribunalul București, care a decis totodată să fie trimisă o adresă și către Interpol.

Potrivit documentelor prezentate de avocații săi, liderul MISA a petrecut în arest în Franța 148 de zile, iar în Suedia, 200 de zile.

„Am cerut ca perioada petrecută de domnul Bivolaru în arest să fie scăzută din perioada de șase ani. Perioada de reținere, deținere în străinătate, respectiv Suedia și Franța, în Paris. În total, cu aproximație, ar fi cam 348 de zile, aproape un an de zile”, a declarat Tiberius Bărbăcioru.

Totodată, Tribunalul București a decis să fie trimisă o adresă către Tribunalul Sibiu pentru ca dosarul de fond să fie înaintat către instanța din Capitală, acesta aflându-se acum la Sibiu, unde liderul MISA a deschis un proces prin care cere rejudecarea.

„La Sibiu e o procedură mai complexă la care cel condamnat are dreptul în condițiile în care a fost judecat în lipsă. Nu cerem reluarea procesului de la zero. Instanța va stabili dacă este îndeplinită condiția, în sensul ca inculpatul să fi fost judecat în lipsă. Dacă se stabilește că a fost judecat în lipsă, atunci se redeschide procesul”, a mailarat avocatul lui Gregorian Bivolaru.

Liderul MISA a dat o declarație în fața magistraților.

„Da, a fost audiat, a dat o declarație, nimic spectaculos. Se simte ca un om care a fost obligat să nu vină în România datorită situației incorecte în care a fost el tratat din punct de vedere judiciar. (…) Nu l-a ajutat nimeni să părăsească România. Este o speculație a presei. Nu a afirmat în fața instanțelor de judecată din Paris că ar fi fost ajutat de către cineva să părăsească țara. Nu a spus că ar avea de suferit mai multe adepte dacă ar fi adus. (…) Ar avea de spus în apărare ceea ce nu a fost lăsat să spună. Noi am solicitat audierea domnului Bivolaru pe parcursul dosarului penal, în fața ÎCCJ, prin comisie

rogatorie, dar ni s-a refuzat”, a mai declarat Tiberius Bărbăcioru.

Instanța a fixat următorul termen în acest dosar pentru data de 6 octombrie.

Gregorian Bivolaru a fost condamnat definitiv, în iunie 2013,de Înalta Curte de Casație și Justiție la șase ani cu executare pentru act sexual cu un minor și a fost extrădat în România în data de 22 iulie 2016, după ce a fost prins în Franța.

La audierile ce au avut loc în Franța, Bivolaru a spus că extrădarea sa ar face rău unor adepte ale sale care ocupă funcții publice, au declarat surse apropiate anchetei pentru MEDIAFAX, odată cu aducerea acestuia în țară fiind declanșată o anchetă de către mai multe structuri din MAI. Potrivit surselor citate, scopul anchetei este de a stabili dacă a fost ajutat să fugă din țară, și, în cazul în care se confirmă că a primit ajutor, aflarea identității complicilor. Astfel, vor fi făcute verificări atât în ceea ce privește instituții ale statului român, cât și persoane fizice.

Suspiciunile autorităților sunt întărite și de declarația pe care Gregorian Bivolaru a dat-o la momentul capturării, în Franța. „Vă rog să înțelegeți. Dacă mă trimiteți în România nu îmi faceți rău doar mie ci și mai multor adepte ale mele, care ocupă funcții publice și de înaltă demnitate”, ar fi declarat Bivolaru imediat după capturare, a spus Bivolaru, susțin surse apropiate anchetei.

Gregorian Bivolaru a plecat din România în anul 2004, iar în 2005 a primit azil politic în Suedia. Pe 26 februarie 2016, a fost prins de autoritățile franceze în timp ce se afla la un târg în Paris. Pe parcursul judecării cererii de extrădare, autoritățile suedeze au informat magistrații francezi că îl mențin pe Gregorian Bivolaru ca azilant.

Liderul MISA a figurat pe lista Agenției poliției europene (Europol), printre cei mai căutați infractori, alături de persoane precum Salah Abdeslam, dat în urmărire pentru implicare în atacurile teroriste comise la Paris în noiembrie 2015.