De ce au fost arestați, de fapt, violatorii din Vaslui. Ce scrie în motivarea judecătorilor

În documentul citat se arată că măsura arestării preventive este necesară „pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.

„Pericolul pentru ordinea publică este relevat nu numai de potențialul infracțional al inculpaților, de gravitatea faptelor, ci, între altele, și de orice manifestare aptă a vătăma climatul social firesc, optim pentru menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor acestora”, a notat magistratul de la Judecătoria Vaslui în motivarea deciziei din 17 august de condamnare a celor șapte tineri la pedepse cuprinse între cinci ani și opt luni și opt ani și patru luni de închisoare pentru viol și, totodată, de arestare preventivă a acestora.

De asemenea, conform documentului citat, „după momentul plasării inculpaților sub măsura preventivă a controlului judiciar”, a fost resimțit „la nivelul comunității locale și naționale un puternic sentiment de indignare cu privire la faptul că persoane acuzate de fapte grave sunt judecate sub o măsură mai puțin restrictivă”.

„Instanța nu va analiza strict sub acest aspect oportunitatea înlocuirii măsurii preventive, respectiv reacția mediatică și a persoanelor fizice exprimată atât în mod public prin intermediul mijloacelor de comunicare cât și în mod direct, dar nici nu poate să facă abstracție de aceste lucruri, întrucât această reacție este o expresie evidentă a unei stări de indignare, de temere generală că persoane judecate pentru grave fapte au o reacție sfidătoare la adresa actului de justiție”, mai arată sursa citată.

În acest sens, în motivare se menționează că mama unuia dintre inculpați a lansat pe Facebook o campanie de denigrare a persoanei vătămate.

„Este drept că această campanie nu a provenit direct din partea inculpaților, însă o astfel de atitudine a unui părinte a inculpatului este o exteriorizare indirectă a atitudinii inculpaților față de victimă. Acest aspect reiese și din modalitatea în care inculpații, prin apărători, și-au formulat apărările, centrate pe a demonstra calitatea morală scăzută a victimei”, mai arată instanța.

Conform sursei citate, „este de notoritatea că cei șapte tineri au avut de cele mai multe ori reacții nepotrivite și cuvinte neadecvate la adresa faptelor în momentele în care au fost filmați sau fotografiați de către reprezentanții media”.

„Aceste imagini au devenit publice, alimentând astfel reacția negativă a oamenilor de rând și având aptitudinea de a crea o puternică presiune asupra persoanei vătămate”, se precizează în motivare.

În documentul citat se mai arată, pe de altă parte, că fata de 18 ani nu a vrut să întrețină raporturi sexuale cu niciunul dintre tineri și l-a rugat pe fiecare să o ducă acasă, însă aceștia i-au spus că vor face acest lucru după ce va întreține relații sexuale cu toți.

„I-a fost frică când a întreținut cu aceștia raporturi sexuale, a plâns, a leșinat atunci când inculpatul Burada Ovidiu Silviu a așezat-o în genunchi pentru a întreține un act sexual oral”, menționează instanța, care precizează că Burada a recunoscut acest lucru.

Potrivit sursei citate, fata a fost indusă în eroare „cu privire la motivul pentru care a urcat în autovehiculul condus de inculpatul Burlacu Paul Andrei, necunoscând intenția inculpaților de a întreține relații sexuale cu aceasta”.

De altfel, Burada, în declarația dată magistraților, mărturisește că i-a spus fetei să se urce în mașină pentru a discuta despre relația pe care au avut-o.

„Noi plecasem cu intenția de a o lua din Vaslui și a întreține relații sexuale cu mai mulți băieți, prieteni de-ai mei…ea nu știa ce aveam noi de gând să facem”, a spus Burada.

Pe de altă parte, instanța a reținut că Ioan Surleac, în cazul căruia fata a retras plângerea penală prealabilă, a ajuns ultimul în apropierea localității Moara Domnească, unde se aflau ceilalți, dar că acesta a întreținut relații sexuale cu victima, deși aceasta l-a rugat să fie dusă acasă.

„Surleac Ioan a conștientizat că persoana vătămată nu stă în autovehicul de bunăvoie, fiind ținută acolo cu scopul de a întreține relații sexuale”, se arată în motivarea instanței.

Totodată, instanță subliniază că este „lipsită de relevanță calitatea morală a persoanei vătămate, aspect pe care inculpații au vrut să-l evidențieze prin apărările pe care și le-au formulat”.

De asemenea, în documentul citat se menționează că în cazul lui Ovidiu Burada, care a primit cea mai mare pedeapsă, șapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă și patru ani pentru lipsire de libertate, instanța a considerat că faptele sale au fost de o gravitate sporită.

„Acest inculpat a venit cu ideea de a întreține relații sexuale cu vătămata, a contactat-o telefonic, a convins-o să urce în autovehicul, a amenințat-o că dacă nu va întreține relații sexuale, va fi violată de toți, înfrângând astfel violnța femeii, a dezbrăcat-o, a țipat la ea și în cele din urmă acțiunile sale au determinat leșinul victimei”, mai arată instanța.

Cei șapte tineri acuzați că au violat o fată de 18 ani au fost condamnați, în 17 august, de Judecătoria Vaslui, la pedepse cuprinse între cinci ani și opt luni și opt ani și patru luni de închisoare, precum și la plata unor daune morale de 50.000 de lei către tânără, decizia instanței nefiind însă definitivă.

Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani dintr-o stație de autobuz din municipiul Vaslui. El a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă și patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de șapte ani, cu un spor de un an și patru luni, rezultând opt ani și patru luni de închisoare.

Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei și Petrică Ionuț Bolboceanu au fost condamnați la șase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă și trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de șase ani, cu un spor de un an, și vor avea de executat șapte ani de închisoare.

Ionuț Boicu, Alin Rotaru și Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, au primit cele mai mici pedepse, adică cinci ani de închisoare pentru viol în formă agravantă și doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani și opt luni de închisoare.

Prin aceeași decizie din 17 august, instanța vasluiană a emis mandate de arestare preventivă pe numele celor șapte, în prezent aceștia fiind încarcerați la Penitenciarul Vaslui.

Sentința Judecătoriei Vaslui a fost contestată atât de procurori cât și de avocata fetei. Decizia definitivă în acest caz va fi dată de Curtea de Apel Iași, următorul termen fiind stabilit în 6 octombrie.

Cei șapte tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au fost judecați sub control judiciar, fiind acuzați că au sechestrat-o și violat-o, timp de mai multe ore, în noiembrie 2014, pe fata de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital. Potrivit cercetărilor făcute de către anchetatori, tânăra a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeași seară, de către cei șapte tineri.

Reținuți inițial de către polițiști, cei șapte tineri au fost arestați preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeași instanță a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor șapte vasluieni acuzați de viol, fiind plasați în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor șapte. Prin acea decizie, instanța i-a obligat pe aceștia să se prezinte la IPJ Vaslui în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), CSM a sesizat Inspecția Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor șapte tineri.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a dispus, în 25 iunie, efectuarea unor verificări cu privire la modalitatea în care procurorii de la Parchetul Judecătoriei Vaslui și Parchetul Tribunalului Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul în care cei șapte tineri sunt judecați pentru viol în formă agravantă și lipsire de libertate în mod ilegal. Verificările au fost inițiate în urma eliberării din arest a inculpaților. În 27 iulie, PICCJ a trimis Inspecției Judiciare raportul privind verificările în acest caz, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraților, dispusă de inspectorii judiciari.