DEZVĂLUIRE ȘOCANTĂ. Pacienții declarați VINDECAȚI sunt CONTAGIOȘI/ Un reputat MICROBIOLOG ROMÂN explică mecanismul prin care coronavirusul „păcălește” sistemul imunitar

Publicat: 27 03. 2020, 16:44
Descoperire îngrijorătoare / Foto: caracter ilustrativ

„Virusul Covid-19 nu expune pe suprafața celulelor infectate stegulețe, care să fie recunoscute de sistemul imunitar uman. Reușește să se ascundă”, spune prof. univ. dr. Grigore Mihăescu. Astfel, coronavirusul rămâne în celulă, iar pacientul declarat vindecat are încă potențial de infectare, mai dezvăluie reputatul microbiolog român.

”Eu mă vindec și continui să elimin virusul 30 de zile. Sigur pot să îi infectez pe cei din apropierea mea.”

„Această particularitate a noului coronavirus e un factor agravant în pandemie”, spune prof. univ. dr. Grigore Mihăescu, profesor titular al disciplinelor Microbiologie generală, Imunobiologie, Imunologie clinică și Virologie medicală din cadrul Facultății de Biologie a Universității București, potrivit stirileprotv.ro.

Cum „păcălește” virusul SARS-COV-2 sistemul imunitar

Cele mai multe celule infectate viral arată în suprafața lor așa numitele molecule antigenice, un fel de stegulețe roșii. Aceste stegulețe sunt recunoscute de celulele sistemului imunitar uman, numite limfocite T, și omorâte. Limfocitele controlează în permanență suprafața tuturor celulelor umane.

”Virusul Covid-19 nu expune pe suprafața celulelor infectate stegulețe, care să fie recunoscute de sistemul imunitar uman. Reușește să se ascundă”, spune prof. univ. dr. Grigore Mihăescu. ”Rămânând în celulă, pacientul declarat vindecat are încă potențial de infectare!”.

Pacienții declarați vindecați au, vreme de 30 de zile potențial infecțios

„Ficare celulă umană se reînnoiește. Unele celule se reînnoiesc la 10 zile, altele la fiecare 20 de zile, altele la 30 de zile. Dacă virusul e prezent în celulele care se schimbă la 30 zile, el va rămâne cu potențial infecțios 30 de zile”, spune profesorul Grigore Mihăescu.

Pacienții declarați vindecați și care ajung în familie, trebuie să respecte reguli de igienă ca și cum ar avea încă boala.

Reguli pentru igiena de acasă

Organizația Mondială a Sănătății a enumerat regulile pentru igiena casei. Baia folosită de o persoană bolnavă sau declarată vindecată, dar în perioada de 30 de zile, trebuie igienizată cu soluție din clor, după fiecare utilizare. Clorul pentru uz casnic este eficient. Soluția se face astfel: 1 parte clor, 9 părți apă.

Tacâmurile fostului pacient se pun, după utilizare, într-un vas de plastic cu soluție de clor, timp de 10-15 minute. Apoi se clătesc cu apă și pot fi reutilizate.

Periuța de dinți se ține permanent în soluție de clor. Se igenizează toate suprafețele din baie după utilizarea ei.

Hainele se colectează într-un sac de plastic. Se spală la mașina de spălat, la 60-90 de grade Celsius, cu detergent obișnuit.

Fostul pacient nu trebuie să folosească în comun cu alți membri ai familiei: țigări, tacâmuri, pasta ori periuța de dinți, prosoape, lenjerie de pat!

Toate suprafețele din casă trebuie igenizate cu soluție de clor de mai multe ori pe zi. Motivul?

„Virusurile nu aparțin lumii vii. Cele rămase pe suprafețe nu sunt vii, dar sunt entități infecțioase. Adică își păstrează potențialul infecțios timp de până la 9 zile, cel mai mult pe oțel”, spune prof. univ. dr. Grigore Mihăescu.

Prof. univ. dr. Grigore Mihăescu este cadru didactic al Departamentului de Botanică şi Microbiologie al Facultății de Biologie a UB. Profesor titular al disciplinelor Microbiologie generală, Imunobiologie, Imunologie clinică și Virologie medicală, prof. Mihăescu este autorul a numeroase studii cunoscute la nivel internațional. Doctor în Științe Biologice, prof. Grigore Mihăescu are drept interese de cercetare studiul celulelor neurosecretoare ale nucleilor hipotalamici şi al reactivităţii splenice în condiţii experimentale, studiul intracţiunilor virus-celulă animală in vitro, obţinerea şi regenerarea protoplaştilor bacterieni, studiul procesului fixării biologice a N2 sau rolul opsoninelor în medierea interacţiunii unor bacterii patogene cu substratul celular sau studiul mecanismelor de rezistenţă bacteriană la acţiunea antibioticelor şi a unor Agenţi chimioterapeutici.