Doctorul Radu Țincu, despre tragedia de la „Victor Babeș”: „Nu cred că s-ar fi putut gestiona un astfel de scenariu într-un alt mod, în orice țară ar fi apărut”

Publicat: 13 04. 2021, 23:01
Actualizat: 13 04. 2021, 23:03
Sursă FOTO: captură YouTube

Doctorul Radu Țincu, de la Spitalul de Urgență Floreasca, este de părere că incidentul de la Spitalul „Victor Babeș”, în urma căruia trei paciente au decedat, nu putea fi gestionat în alt mod decât cel în care au făcut-o cadrele medicale care au intervenit pentru salvarea celor opt pacienți. 

Medicul primar ATI Radu Țincu a explicat faptul că în momentul în care cele opt aparate de ventilație din TIR s-au oprit în același timp situația nu ar fi putut fi gestionată altfel. Medicul prezent în TIR a trecut la ventilarea mecanică a pacienților COVID-19 după ce alimentarea cu oxigen s-a oprit în mod automat.

„Poate fi o defecțiune imprevizibilă care a apărut la nivelul sistemului de livrare a oxigenului, poate fi o eroare umană care a gestionat, într-un anume moment, aceste sisteme de livrare a oxigenului. Sau poate fi o defecțiune de concept al infrastructurii tehnice. Trebuie să aflăm care a fost cauza, pentru că e important dacă a fost o cauză prevenibilă, trebuie să nu se mai repete în alte circumstanțe asemănătoare”, a declarat Radu Țincu pentru TVR1.

De asemenea, acesta a explicat și procedura care trebuie urmată atunci când se opresc aparatele de ventilație, mai ales dacă acest lucru se întâmplă în același timp cu mai multe aparate.

Radu Țincu: Pacienții au ajuns în doar câteva secunde la o saturație aproape incompatibilă cu supraviețuirea

„S-a vorbit despre intervenția medicilor. Când se opresc opt aparate de ventilație care se opresc spontan și în același timp într-o anumită zonă, este aproape imposibil să intervii cu alte aparate de ventilație, nu pot fi aduse în câteva secunde și puse în locul celor care s-au defectat. Ceea ce faci – este să treci pe ventilație manuală, adică să deconectezi acești pacienți de la aparatele de ventilație și să-i conectezi la un balon și să-i ventilezi manual. Însă acest lucru creează o diferență enormă: aparatul de ventilație livrează pacientului o ventilație ultraperformantă, presiune, un anume volum de oxigen.

În momentul când ai pierdut aparatul de ventilație, ai rămas pe zona manuală, aceasta nu mai poate livra foarte multe lucruri, sau orice livrezi nu este controlabil. În cazul de față, erau pacienți intubați, care aveau o afectare de peste 70-80% a ambilor plămâni. Acest lucru îi face foarte vulnerabili în momentul când s-a pierdut ventilația mecanică. Acești pacienți, în decurs de câteva zeci de secunde, au ajuns la o saturație aproape incompatibilă cu supraviețuirea, fapt care a determinat și instalarea stopului cardio-respirator. Nu cred că s-ar fi putut gestiona un astfel de scenariu într-un alt mod, în orice țară ar fi apărut”, a mai explicat medicul primar ATI.

De ce a eșuat încercarea de salvare a celor trei paciente

Totodată, acesta a făcut câteva precizări și despre încercarea de resuscitare a celor trei paciente COVID-19 care intraseră în scop cardio-respirator.

„Faptul că într-o anumită zonă toate aparatele de ventilație se opresc în același timp e un lucru care nu poate fi gestionat. De obicei, se poate să se strice un astfel de aparat, dar imediat este înlocuit cu unul care este disponibil în imediata vecinătate. Nu cred că această situație putea fi gestionată în alt fel. Stopul cardio-respirator este greu de resuscitat, în condițiile în care nu ai un aparat de ventilație toată presiunea și volumul de oxigen de care ai nevoie”, a mai punctat Radu Țincu.

Doctorul a subliniat faptul că în situația de la Spitalul „Victor Babeș” era nevoie de o intervenție imediată – „Chiar dacă s-ar fi sunat în acel moment la 112, nu ar fi ajuns decât în 7-8 minute, nu se putea aștepta acest timp pentru ca ambulanțele să ajungă”.