Guvernul a adoptat o ordonanță prin care repară Codul de Procedură Penală. Cât timp poate fi dispus controlul judiciar
Pe 4 decembrie Curtea Constituțională a decis că mai multe articole din Codul de Procedură Penală care privesc măsurile preventive de control judiciar dar și controlul judiciar pe cauțiune sunt neconstituționale. CCR a explicat că a luat această decizie deoarece pe măsura controlului judiciar codul nu prevede un termen fix. Decizia ar fi avut efect doar după ce va fi publicată motivarea în Monitorul Oficial. Până atunci parchetele și procurorii vor putea să dispună măsura controlului judiciar. Acum după ce Guvernul a emis această ordonanță procurori și instanțele vor putea aplica măsura controlului judiciar chiar și după publicarea în Monitorul Oficial.
Ce este controlul judiciar?
Controlul judiciar este o măsură privativă alternativă la arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. În cadrul controlului judiciar suspectului, adică persoane cercetată într-un dosar penal, i se poate interzice să plece din țară, să părăsească o anumită localitate, să vorbească cu martorii din dosar. De asemenea persoana aflată sub control judiciar trebuie să se prezinte regulat la Poliție.
Pe 5 decembrie procurorul șef al DNA a solicitat Ministerului Justiției să inițieze o ordonanță prin care să pună în acord procedura penală cu decizia CCR. Adică CCR a solicitat ca procedura de control judiciar să fie limitată în timp. DNA a propus ca procurorul să poată dispune controlul judiciar pe 60 de zile iar durata totală a măsurii să nu depășească 2 ani.
Ce a adoptat guvernul?
Într-un comunicat al MJ se precizează că actul normativ adoptat de Guvern prevede următoarele:
„În cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune se poate dispune de către procuror pe o durată de cel mult 60 de zile.
Controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauțiune poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanță, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depășească 60 de zile.
Inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond.
În cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune nu poate să depășească 1 an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață sau închisoarea mai mare de 5 ani.
În cursul etapei camerei preliminare și al fazei de judecată măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune se poate dispune de către judecător pe o perioadă de cel mult 60 de zile, cu obligația judecătorului de a verifica periodic din oficiu, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii controlului judiciar sau controlul judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice luarea acestei măsuri.
În cursul judecății în primă instanță, durata totală a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune nu poate depăși un termen rezonabil și, în toate cazurile, nu poate depăși 5 ani.
Potrivit acestui act normativ, toate măsurile preventive de control judiciar și/sau control judiciar pe cauțiune, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, continuă și se mențin, iar în termen de cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, procurorul, în cauzele aflate în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, și instanța, în cursul judecății, verifică, din oficiu, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune ori dacă există temeiuri noi care justifică una dintre aceste măsuri preventive, dispunând, după caz, prelungirea, menținerea sau revocarea măsurii preventive”