În ce condiții majorarea salariului minim ar putea fi amânată. Anunțul Guvernului

Publicat: 16 12. 2016, 07:42
Actualizat: 26 03. 2019, 05:51

„Rămâne cum am stabilit, în sensul că a fost o discuție în Consiliul Național Tripartid, în care am discutat împreună cu partenerii sociali faptul că dacă guvernul nou se va instala până la sfârșitul anului, atunci, în mod evident, va putea să adopte Hotărârea de Guvern până la sfârșitul anului (…) Dacă guvernul nu se va putea instala până la sfârșitul anului, acest guvern va proroga cu o lună, va lăsa o lună salariul minim care este stabilit în plată anul acesta – 1250. În cazul salariului minim discutăm de hotărâri de guvern care pot fi luate independent de vacanța parlamentară, fiind lucruri de rutină”, a declarat Dragoș Pâslaru, în cadrul unei conferințe de presă.

Declarația a fost făcută în contextul în care Executivul a decis prorogarea cu două luni a implementării unor măsuri fiscale, care au fost aprobate în anii trecuți.

„În acest an, pentru că bugetul ar putea să vină deja în luna ianuarie, atunci luăm această măsură de a amâna implementarea măsurilor aferente, practic lăsăm posibilitatea viitorului Guvern să își aplice politicile economice și sociale așa cum le consideră de cuviință. Avem câteva legi asupra cărora trebuie să ne aplecăm. Aș spune de exemplu legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Trebuie să facem câteva prorogări pe această lege, altfel salariile ar scădea, deoarece în 284 salariul de referință este de 600 de lei, iar salariile în sectorul public sunt calculate coeficient aplicat la suma de 600 de lei și există coeficient aplicat la suma de 600 de lei și există coeficient începând cu 1. Deci dacă nu prorogăm, 284 atunci foarte multe salarii s-ar înjumătăți”, a explicat ministrul Finanțelor, Anca Dragu.

În plus, potrivit ministrului Muncii, Executivul a prorogat și unele măsuri refetitoare la neacordarea de premii, tichete de masa, tichite cadou, vouchere de vacanță, indemnizație de ieșirea la pensie sau trecerea în rezervă sau retragere, menținerea la nivelul acordat pentru luna decembrie 2016 a indemnizațiilor de care beneficiază unele categorii de persoane, decontarea a numai 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple pentru magistrați și revoluționari.

Potrivit ministrului Finanțelor, Guvernul a mai prorogat până la finalul lunii febriarie 2017 prevederilor din Legea educației, conform cărora educației îi va fi alocat un buget de 6% din PIB , iar cercetării 1% din PIB.

„Neadoptarea acestor măsuri pe care le-am inclus în acest act normative ar genera un impact de circa 49,1 miliarde lei, reprezentând 6,08% din PIB pentru 2017”, a mai spus Dragu.

La rândul său, ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, a afirmat că Executivul a creat spațiul pentru ca politica următorului Guvern să poată fi îndeplinită.

„Este vorba de faptul că o prorogare de doar o lună, în condițiile vacanței parlamentar, ar fi putut pune în pericol capacitatea de a se adopta o ordonanță de urgență de către următorul guvern. Două luni înseamnă exact timpul pe care ar putea să-l folosească orice Guvern ar fi instalat, presupunând că s-ar instala un pic mai târziu. dacă următorul guvern se instalează mai devreme va putea da o ordonanță de urgență mai devreme decât acest interval”, a punctat Pâslaru.

Executivul a decis și prorogarea cu un an implementării a trei ordonanțe de guvern, respectiv OG 5/2013, privind stabilirea unor măsuri special de impozitare a activităților cu character de monopol natural din sectporul energiei electrice și al gazului natural, OG 6/2013, privind instituirea unor măsuri special pentru impozitarea exploatării resurselor natural, altele decât gazelle natural și OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor natural, neprorogarea lor riscând să genereze o reducere a veniturilor bugetare de 975 de milioane de lei.

Guvernul nu a prorogat prevederile Codului Fiscal.