Ministrul Dan Șova la DNA: Am venit să predau corespondența cu celelalte autorități privind contractul Bechtel

Publicat: 27 08. 2013, 14:50
Actualizat: 29 07. 2014, 19:39

Ministrul Dan Șova a declarat marți că a fost la DNA pentru a duce corespondența purtată de instituția pe care o conduce cu celelalte autorități privind situația contractului cu compania Bechtel, în cazul căruia a făcut o plângere penală in rem, urmând ca procurorii să stabilească persoana vinovată.

Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine, Dan Șova, a spus că a fost chemat la Direcția Națională Anticorupție (DNA) în legătură cu plângerea sa făcută in rem și că anchetatorii i-au cerut să pună la dispoziție toată corespondența purtată în ultima perioadă de instituție cu celelalte ministere și autorități privind existența contractului Bechtel pentru autostrada Brașov-Borș.

Șova a precizat că nu a dat nicio declarație în fața anchetatorilor până la acest moment și a arătat că nu are cunoștință dacă în serviciul de documente speciale, unde ar fi trebuit să se afle unul dintre originalele contractului cu Bechtel, sunt camere video.

Ministrul a arătat că instituția pe care o conduce s-a ocupat doar de reziliere, în acest context fiind până la acest moment desecretizat contractul din 2006.

„Am desecretizat și am publicat varianta consolidată, adiționalele și protocoalele, iar varianta veche a contractului din 2003 nu s-a găsit, și am depus corespondența privind aceste aspecte”, a declarat Șova.

Întrebat dacă va purta discuții pe acest subiect cu noul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, Șova a spus că „asta nu este o discuție între miniștri”.

Șova a menționat că, în urma declanșării acestui scandal, Corpul de control a solicitat Bechtel, atât în România cât și în SUA, punerea la dispoziție a originalului contractului, în măsura în care compania este de acord cu acest lucru.

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine a depus la DNA, în 20 august, o plângere penală pentru neglijență în serviciu privind protecția informațiilor clasificate, ca urmare a lipsei exemplarului original al contractului cu Bechtel pentru autostrada Brașov-Borș.

„Plângerea penală (…) cere, de asemenea, ca în situația în care se va dovedi că faptele care au condus la lipsa/refuzul de punere la dispoziție a acestui document îmbracă forma altei infracțiuni să se dispună atragerea răspunderii penale, după caz, pentru infracțiunea de distrugere, furt sau abuz în serviciu contra intereselor publice. (…) Aceasta a fost făcută «in rem» și nu e îndreptată împotriva unei persoane anume, Direcția Națională Anticorupție fiind în măsură să cerceteze cine se face vinovat pentru lipsa exemplarului original al contractului”, arăta într-un comunicat de presă departamentul condus de ministrul Dan Șova.

Potrivit sursei citate, plângerea a fost depusă la DNA fiind vorba de o infracțiune de serviciu care poate aduce statului pagube importante, mai mari decât echivalentul a un milion de euro, ținând cont de valoarea contractului cu Bechtel.

Prim-vicepreședintele PDL Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, a anunțat la 7 august că a depus plângere penală la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul ministrului Dan Șova, acuzându-l că ascunde contractul original cu Bechtel semnat de Adrian Năstase în anul 2003 pentru a-l apăra pe fostul premier.

Anterior, Șova a susținut că desecretizarea contractului cu Bechtel nu s-a făcut pentru că nu s-a găsit, la Ministerul Transporturilor, varianta originală. În replică, Boagiu a susținut că documentul se află la etajul 2, camera 58.

Între timp, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine a publicat unele documente declasificate referitoare la contract.

Proiectul autostrăzii Brașov-Borș, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 și început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012.

Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român urmând să plătească companiei americane 37,2 milioane de euro și datorii de 50 milioane de euro.

Pe fondul disputelor politice inițiate de partidele care s-au succedat la guvernare și fără bani alocați de la buget, proiectul de 415 kilometri a fost derulat într-un ritm lent, iar până în prezent au fost executați doar 52 de kilometri.

(Serviciul FOTO al agenției MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini.)