Ministrul Justiției propune modificarea legii după cazul Caracal: Percheziția poate fi făcută și noaptea

Ministerul Justiției propune o pedeapsă de la 2 la 8 ani pentru răpirea de persoane, iar dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

„ART. 205. Lipsirea de libertate în mod ilegal
(1) Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepsește cu închisoarea de la unu la 7 ani.
„(2) În cazul în care fapta este săvârșită prin răpire, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 8 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”, se arată în proiectul de OUG.

În plus, se consideră lipsire de libertate și fapta comisă asupra unui copil cu vârsta de până la 2 ani.

Ministerul Justiției vrea și înăsprirea condițiilor de eliberare condiționată. Astfel, acestea vor trebui îndeplinite cumulativ, în cazul în care cel condamnat să fie eliberat din pușcărie mai devreme.

„ART. 100. Condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii
(1) Instanța poate dispune liberarea condiționată în cazul închisorii dacă sunt întrunite următoarele condiții:
„a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;”
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate”, potrivit proiectului de act normativ.

„SECȚIUNEA a 6-a – Liberarea condiționată
ART. 99. Condițiile liberării condiționate în cazul detențiunii pe viață
(1) Instanța poate dispune liberarea condiționată în cazul detențiunii pe viață dacă sunt întrunite următoarele condiții:
„a) cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de detențiune;”
b) cel condamnat a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate”, se arată în proiectul de OUG.

Potrivit proiectului de OUG, în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 65 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, sau a cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. (1) lit. b) – d).”

Totodată, pentru toate cazurile de eliberare condiționată nu se poate dispune această măsură „dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, sau în cazul pluralității de infracțiuni, pentru una din infracțiunile săvârșite, este de 10 ani sau mai mare, decât după executarea efectivă a cinci șesimi din durata pedepsei.”

În ceea ce privește percheziția domiciliară, aceasta va putea fi dispusă la orice oră, chiar și noaptea, în caz de flagrant.

„S-a constatat că termenul de 24 de ore poate constitui în unele cazuri. Noi propunem modificarea Codului de procedură penală – cererea procurorului prin care se solicită efectuarea percheziției domiciliare se soluționează de îndată, nu în termenul de 24 de ore, așa cum e prevăzut în prezent”, a declarat Ana Birchall.

„ART. 158 Procedura de emitere a mandatului de percheziție domiciliară
(…)
„(5) Cererea prin care se solicită încuviințarea efectuării percheziției domiciliare se soluționează, de îndată, în camera de consiliu, fără citarea părților. Participarea procurorului este obligatorie.”

„(31) Percheziția poate fi efectuată și în intervalul orar 20,00-6,00 în cazul infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră”, se arată în proiectul de OUG, postat pe site-ul Ministerului Justiției.

Ministrul Justiției, Ana Birchall, a anunțat și că propune ca DIICOT să aibă competențe extinse și la variantele agravante ale infracțiunii prin răpire, precum și la infracțiuni de sclavie.

Documentul poate fi consultat AICI