Mona Pivniceru anunță că Guvernul va cere Comisiei Europene refacerea MCV-ului: „Să fie analizat doar impactul noilor coduri”

Publicat: 20 03. 2013, 16:28
Actualizat: 23 05. 2015, 06:59

Ministrul Justiției Mona Pivniceru a declarat, după ședința de Guvern, că statul român va cere Comisiei Europene refacerea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Mona Pivniceru a precizat că, pe viitor, raportul pe Justiție ar trebuii să analizeze doar impactul noilor coduri, cel  Penal și cel de Procedură Penală.

Pivniceru a criticat Mecanismul de Cooperare și Verificare și a declarat că a fost modificat în permanență de Comisia Europeană, fără a consulta Guvernul României. Mona Pivniceru susține că analizele Comisiei Europene nu ar avea la baza criterii clare. Ministrul Justiției a prezentat la Guvern propria analiză a MCV.

Cele mai importante declarații făcute de Ministrul Mona Pivniceru după ședinta de Guvern:

„Nu avem standarde și criterii pentru realizarea condiționalităților din MCV. Au fost adăugate noi elemente într-un mod unilateral. Nu a existat o cooperare. Statul Român a răspuns ractiv.

Cel mai important aspect este lipsa de stabilitate a condiționalităților. La fecare raport s-au adăugat noi și noi condiționalități.

Din 2007, au fost adăugate noi elemente. Spre exemplu: ce efecte vor avea noile coduri asupra sistemului judiciar.

La fel de unilateral s-a impus în MCV unificarea jurisprudenței. Postarea pe site a celor 2 milioane de hotărâri judecătorești reprezintă un efort bugetar destul de mare. Guvernul nu cred că are banii pentru așa ceva. Nu cred că publicarea tuturor hotărârilor reprezintă unificarea practicii judiciare.

Sunt sute de mii de dosare cu același obiect și cu hotărâri similare. Trebuie publicate hotărârile importante.

Obligația statului român a fost să înființeze Agenția Națională de Integritate. De la an la an pe ANI au fost adăguate alte condiționalități. Spre exemplu: ni s-a cerut un trak-record pentru ANI, dar nu știm ce înseamnă asta.

Guvernul a agreeat ideea că MCV este un mecanism de a coopera. Ne-am gândit că cea mai bună soluție este elaborarea unei metodologii comune. Vrem să vedem care este standardul care să arate dacă statul și-a îndeplinit sarcinile.

Trebuie să se includă și modalitatea de culegere a infoirmațiilor. Trebuie să se includă și un limbaj clar, fără posibilitatea de interpretare și fără interferențe politice.

Monitorizarea trebuie să rămână doar pe Noul Cod de Procedură Penală și pe Noul Cod de Procedură Civilă. Această dimensiune va fi pusă în discuția Comisiei Europene. Vrem să știm câte din condiționalități au fost rezolvate”