Procuror suedez, despre sabotajul NORD STREAM: „Încă nu este clar cine e responsabil”
Încă nu există răspunsuri clare după exploziile care au zguduit gazoductul Nord Stream în luna septembrie a anului 2022. După aproape șase luni încă se caută vinovatul.
Avariile ar fi putut fi cauzate de atacuri premeditate cu explozibili subacvatici, însă anchetele desfășurate par a fi în zadar.
„Încă nu este clar cine este responsabilul”, a spus un procuror suedez care participă la anchetă.
„Principala noastră ipoteză este că un stat este în spatele acestui sabotaj”, a mai precizat Mats Ljungqvist într-un comunicat, scrie Le Monde.
„Este o afacere grea. Este un caz complex” , a continuat acesta, subliniind că faptele au avut loc „la 80 metri adâncime în Marea Baltică” .
Cei responsabili trebuie să fi acționat „știind foarte bine că vor lăsa urme în urma lor”, a mai susținut el.
Aproape șase luni de la atac și nicio urmă de responsabili
La aproape șase luni de la exploziile care au lovit gazoductele Nord Stream 1 și 2, responsabilitatea atacului subacvatic rămâne un mister în ciuda anchetelor penale din țările din regiune, mai exact, Germania, Suedia și Danemarca.
La sfârșitul lunii martie, Danemarca a anunțat că a adus în discuție un obiect cilindric reperat în apropierea gazoductului sabotat Nord Stream 2 și care s-a dovedit a fi o geamandură de fum.
La redresare a participat un reprezentant al companiei proprietare Nord Stream 2 AG, al cărui acționar majoritar este rusul Gazprom.
Tot la începutul lunii martie, Germania anunțase că investighează o ambarcațiune suspectată că ar fi transportat explozivii la fața locului, fără a putea trage concluzii cu privire la identitatea celor vinovați.
Totodată, New York Times precizase la începutul lunii martie, pe baza informațiilor consultate de cele ale americanilor, că în spatele sabotajului se afla un „grup pro-ucrainean”, dar fără implicarea președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky.
Una dintre certitudini este că sabotajul este legat de invadarea Ucrainei de Rusia.
De ani buni, cele două conducte s-au aflat în centrul tensiunilor geopolitice, după decizia Moscovei de a întrerupe aprovizionarea cu gaze către Europa.