Proiect al Guvernului care prevede amenzi majorate pentru refuzul legitimării, adoptat tacit

Publicat: 25 06. 2018, 23:12
Actualizat: 25 03. 2019, 23:28

Proiectul instituie reguli referitoare la procedurile de legitimare, control corporal, al bagajelor și al vehiculului persoanei, conducerea persoanei la sediul poliției și utilizarea forței.

Proiectul adoptat, luni, tacit de Senat, în calitate de prim for sesizat, prevede și o majorare a cuantumului amenzilor de la 100 – 500 lei, la un maximum între 500 – 1.500 lei, aplicate persoanelor care refuză să dea informații referitoare la identitate. Motivul prevăzut în proiect este faptul că refuzul unei persoane de a fi legitimată presupune deplasarea acesteia la sediul poliției, interval orar în care polițistul nu poate interveni la alte cazuri. „De multe ori, refuzul de legitimare stă la baza escaladării unor situații tensionate în interacțiunea polițist-cetățean”, se arată în textul inițiativei legislative.

Proiectul prevede și o majorare a amenzilor, de la 500 – 1.500 de lei, la 2.000 – 3.000 de lei, pentru organizarea de petreceri private în spațiul public, „în proximitatea imobilelor cu destinația de locuințe”. Dacă există abateri ale faptei, într-un interval de 24 de ore, atunci amenda va fi între 3.000 și 6.000 de lei. Ulterior, acestei amenzi, în caz de repetare, polițistul acorda ancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, iar procesul-verbal constatator al contravenției trebuie înaintat instanței în maximum 48 de ore, conform sursei citate.

Un articol nou introdus prin proiectul de lege prevede că închisoare de la 3 luni la un an sau amendă pentru persoanele, care deși au primit avertizare, continuă să împiedice autoritățile să aplice legea: „Fapta persoanei care, după ce a fost avertizată, împiedică în mod nemijlocit organul de ordine publică de a-și îndeplini, în condițiile legii, obligațiile de serviciu referitoare la legitimarea, controlul corporal, al bagajelor și al vehicului sau conducerea unei persoane la sediul de poliție ori al altui organ de stat, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă”, se arată în inițiativa adoptată tacit de Senat.

Înaintea aplicării sancțiunii, organele de ordine publică trebuie să înștiințeze verbal persoana care refuză legitimarea: „Avertizarea prevăzută la alin. (1) se face verbal, prin cuvintele: «Acțiunea dumneavoastră este ilegală, continuarea acesteia atrage răspunderea penală, potrivit legii!». Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanei care face obiectul măsurilor ce trebuie luate de către organul de ordine publică.”

Actul normativ prevede și cazurile în care polițistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliției: „când nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice; când din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor ori bunurilor aflate asupra sa există motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală; când prin acțiunile sale periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică; când luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.”

Ulterior luării măsurilor legale față de persoana condusă la sediul poliției, agentul de poliție este obligat să permită acesteia să părăsească sediul poliției, „fără a se depăși 8 ore de la momentul inițierii deplasării”. La expirarea acestui termen, persoana poate pleca din sediul poliției. „Dacă identitatea persoanei nu a putut fi stabilită, termenul se poate prelungi, motivat, până la 12 ore”, potrivit sursei citate.

Potrivit legislației în vigoare, respectiv a Legii 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, o persoană poate fi condusă la sediul Poliției în vederea identificării și luării măsurilor legale pentru maximum 24 de ore.

Proiectul de lege adoptat tacit de Senat urmează să primească votul Camerei Deputaților, for decizional pentru inițiativa legislativă.