Protestele, cutii de REZONANȚĂ ale unor grupări politice. Dușmanii țării se află LA COMANDĂ. Tăriceanu, declarații acide la reuniunea diplomaților

„De vreo două decenii și-a făcut simțită prezența în lumea occidentală, în democrațiile reprezentative, o altă formă de violență colectivă. Violența străzii, a mișcărilor de tip occupy, rezist, indignados, uniți salvăm. Nu este vorba, cel mai adesea, decât de o violență de limbaj și de atitudine. Încă rar, din fericire, această violență ia forme agresive, amintind de Europa Centrală a anilor 1920 și 1930. În realitate, noul populism nu are nevoie de violența brutală a gestului, atâta timp cât obiectivul mișcărilor de stradă, de pe Wall Street până în Piața Victoriei, este acela de a instila neîncrederea societății în guvernele democratic alese, în reprezentarea politică și în valorile liberale.”, a declarat președintele Senatulu, Călin Popescu-Tăriceanu, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.

Liderul ALDE a mai spus că protestele care au loc „cu repetiție” în România nu sunt autonome, ci aparțin „unor grupări politice”, ce creează pentru România un brand de țară, ca fiind „o țară coruptă”.

„Această patologie a violenței difuze, ce mizează pe generalizarea neîncrederii în instituțiile democratice, este prezentă, în proporții diferite, în toate societățile occidentale. Numai că, la noi, ea prezintă însă câteva trăsături agravante. Există deja suficiente probe că, în România, mișcările de stradă ce au loc cu repetiție nu sunt mișcări sociale autonome. Ele sunt doar cutii de rezonanță ale unor grupări politice ce ocupă de regulă funcții la vârful statului, dar și ale unor instituții de tip special, atât parchete, cât și servicii care, de cincisprezece ani, au creat pentru România un brand de țară adoptat fără rezerve sau examinare critică de o parte a societății civile și de presă. Acest brand este: România este o țară coruptă. Clasa politică este coruptă. Acest brand de țară, la care au lucrat cu sârg politicieni, jurnaliști și activiști civici a fost imediat adoptat de majoritatea cancelariilor occidentale. Ce știm despre România? întreabă un ministru care-și pregătește vizita oficială la noi sau un diplomat trimis în misiune în capitala noastră”, a mai spus Tăriceanu.

Președintele Senatului mai spune „dușmanii României să nu se mai afle în afara hotarelor, ci chiar în centrele de comandă ale puterilor statului român”

„Așa stând lucrurile, sarcina dumneavoastră, ca membrii ai corpului diplomatic și consular al României, este una aproape sisifică. Orice ați spune despre țară, despre guvernare, despre societate, despre proiecte, despre dinamismul economic din ultimii ani va fi trecut în plan secund și veți fi întrebați despre corupție. Iar dacă, din delicatețe diplomatică, cuvântul nu va fi rostit, veți ști că el plutește în aer și locuiește în gândul interlocutorilor dumneavoastră. Tinerilor care studiază astăzi relațiile internaționale li se spune că arta tradițională a diplomației este cea de a distinge între prieteni și dușmani, de a-i izola pe dușmani dacă nu reușești să-i transformi în prieteni și de a-i ține pe prieteni cât mai aproape. S-ar putea ca pentru prima oară în istorie, dușmanii României să nu se mai afle în afara hotarelor, ci chiar în centrele de comandă ale puterilor statului român. Iar dumneavoastră, ca diplomați, nu sunteți formați să neutralizați acest tip de dușmani ai României”, a mai declarat Călin Popescu-Tăriceanu.

Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 27-29 august 2018, Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR), tema ediției fiind „Diplomația – un pilon al României Centenare”.

În anul celebrării Centenarului Marii Uniri, RADR are o însemnătate cu atât mai mare cu cât înfăptuirea României moderne a fost clădită prin demersurile vizionare ale diplomaților români de excepție care, cu profesionalism și dedicare, au făcut posibilă această emblematică realizare a diplomației naționale.

Reuniunea Anuală a Diplomației Române întrunește, ca de fiecare dată, reprezentanții diplomației române și constituie o platformă de dezbatere a priorităților României în contextul evoluțiilor în plan internațional, prin evaluarea activității diplomatice desfășurate în ultimul an, trasarea de linii strategice și identificarea de noi oportunități de acțiune.

Invitatul special al ediției din acest an a RADR este ministrul federal al afacerilor externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas. Prezența înaltului oficial german confirmă stadiul foarte bun al relației bilaterale, precum și nivelul deosebit al dialogului privilegiat dintre România și Germania. Totodată, vizita are loc în perspectiva preluării de către țara noastră a Președinției Consiliului Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019, Germania fiind unul dintre partenerii cu care România cooperează strâns la nivel european.

Ținând cont de prioritățile și obiectivele de politică externă ale României, printre principalele teme dezbătute în cadrul sesiunilor se numără preluarea la 1 ianuarie 2019 a Președinției Consiliului Uniunii Europene, relațiile bilaterale și cele strategice, cooperarea regională, vecinătatea estică, ONU, diplomația economică, diplomația culturală și științifică.

La reuniune participă ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, și ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, alături de șefii misiunilor diplomatice și consulare ale României. De asemenea, la sesiunile plenare ale evenimentului vor fi prezenți reprezentanți ai Corpului Diplomatic străin acreditat la București, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, membri ai Guvernului și ai Parlamentului, dar și înalți responsabili din Ministerul Afacerilor Externe.

Un demers important din cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române 2018 îl reprezintă o serie de vizite la obiective de interes economic din teritoriu și întâlniri cu autorități locale, inițiativă implementată în premieră la ediția de anul trecut, care s-a bucurat de succes ca parte integrantă a evenimentului.