Prunariu: ”Trebuie să existe viață în Univers. S-ar putea să avem o întâlnire de gradul 3”

Publicat: 15 05. 2016, 11:07

Cum arată Pământul de acolo, de sus? „M-aș întoarce oricând în spațiul cosmic, numai să admir Pământul, de acolo, de sus, de la înălțimi cosmice. Arată superb, arată ca o planetă vie, pe care se vede că se trăiește, se vede mișcare, se văd oceanele, se văd munții, se vede atmosfera cu toate fenomenele din interiorul ei. Îi simți efectiv puterea în acest sistem planetar”, spune  Dumitru Prunariu, singurul român care poate răspunde, de altfel, la această întrebare.

Deși a trăit o experiență uimitoare și unică, astronautul spune că i s-a făcut dor de casă din prima zi în care a ajuns acolo, sus. „Mă gândeam, că acolo, jos mă aștraptă copiii, mă așteaptă soția, mă așteaptă familia și mă așteaptă prietenii dragi”.

Dumitru Prunariu povestește că primele zile de Cosmos i s-au părut foarte lungi. „Parcă nu se mai terminau. A doua jumătate a săptămânii, însă, când urma să ne întoarcem pe Pământ, mi s-a părut că trece foarte repede, iar ultima zi a trecut ca o clipită”, a declarat Prunariu la tvr.

Dumitru Prunariu povestește despre zborul pe orbită și despre cum se simte accelerația: „Este o senzație pe care, ca să o suporți, trbeuie să te antrenezi mult. Te antrenezi la centrifugă. La centrifugă am suportat suprasarcini de ordinul a 5 G – deci, aveam, practic, de 5 ori greutatea corpului nostru, pe direcția cap-picioare și 8 G pe direcția piept – spate, pentru intervale scurte, însă, de timp: cam 30 de secunde. În schimb, în aceste intervale, organismul începe să reacționeze, își dezvoltă anumite capacități de a rămâne în formă, de a rămâne conștient, de a acționa în acele condiții de suprasarcină”.

Lansarea nu a durat mult, spune astronautul. „Am fost lansați în exact 8 minute și 50 de secunde. Plecând de la sol, de la viteză zero, până la 28 de mii de kilometri pe oră, am ajuns în 8 minute 50 de secunde. Vă dați seama ce accelerație am putut să suportăm”.

„Noi nu avem altă casă. Pământul este casa noastră, a tuturor”, spune Dumitru Prunariu, care subliniază că trebuie să avem grijă de planeta noastră așa cum avem grijă și cum păstrăm ordinea în casa noastră.

„Undeva, în Univers, trebuie să existe viață. Dacă nu o găsim în sistemul nostru solar, care ne este accesibil, am construit sonde care au depășit limita sistemului nostru solar. Cu oameni am ajuns până pe Lună, care este la 380 de mii de kilometri. Planeta Marte este mai departe – o să trimitem oameni și acolo. Dar a-i trimite mai departe ne trebuie tehnologie, ne trebuie concepte fizice noi pe care să le stăpânim, pentru a putea produce astfel de vehicule încât să zburăm în afara Sistemului Solar”, spune Dumitru Prunariu.

„Întâlniri de gradul 3 s-ar putea să avem în decursul acestui secol, pentru că nu numai noi ne propunem să investigăm Universul. Sunt convins că, dacă există viață inteligentă în altă parte, și aceia doresc să cunoască Universul și de ce n-ar ajunge și în jurul planetei noastre?”, conchide astronautul.