Raport CSM: Independența justiției, amenințată prin acțiuni ale mass-media, Guvernului și Parlamentului

Publicat: 03 04. 2014, 13:34
Actualizat: 02 02. 2019, 11:47

Raportul privind starea justiției în anul 2013 urmează să fie prezentat în ședința de joi a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

„În ceea ce privește modul în care a fost percepută starea de independență a sistemului judiciar prin raportare la factorul politic, instanțele, în procent de 43,75 la sută, au arătat că, față de anul precedent, factorul politic nu a încercat să influențeze sistemul judiciar, în timp ce parchetele, în procent de 43,75 la sută, au arătat că, față de anul precedent, în anul 2013, factorul politic a încercat mai mult să influențeze sistemul judiciar”, se arată în documentul citat.

Potrivit sursei citate, principalele modalități prin care factorul politic a încercat să influențeze sistemul judiciar au constat în: luările de poziție publice cu privire la activitatea instanțelor și parchetelor, atât față de cauzele aflate în curs de soluționare, cât și față de hotărârile definitive, schimbările legislative, adoptarea unor acte normative care ulterior sunt frecvent modificate sau declarate neconstituționale, subfinanțarea sistemului judiciar, dar și „blocarea dosarelor penale ale deputaților sau senatorilor în Parlament”, din perspectiva imunității de care se bucură aceștia.

„În concret, instanțele au considerat că, pe parcursul anului judiciar, independența justiției a fost amenințată, în principal, prin acțiuni ale mass-media (37,5 la sută), prin acțiuni ale Executivului (25 la sută), prin acțiuni ale Legislativului (25 la sută) și doar un procent de 12,50 la sută a menționat în acest sens aspecte ținând de activitatea proprie a instituțiilor sistemului judiciar”, se precizează în raportul citat.

Peste jumătate dintre parchete (56,25 la sută) au arătat că, în cursul anului 2013, independența justiției a fost amenințată, în principal, ca și în cazul instanțelor, prin acțiuni ale mass-media, dar și prin acțiuni ale Executivului (31,25 la sută), restul de 6,25 la sută apreciind că factorul de risc a constat în acțiuni ale Legislativului.