România trece la buletinele biometrice de anul viitor. Cum vor arăta și ce date vor conține noile cărți de identitate
În momentul în care cetățeanul va opta pentru noul document cu date biometrice, acesta va prelua și funcțiile cardului de sănătate, conform inițiatorilor proiectului. Noua carte de identitate va fi inscripționată față-verso, va conține data nașterii și semnătura olografă.
„Cartea electronică de identitate va conține un CIP care permite accesarea serviciilor electronice prin utilizarea certificatului electronic emis de MAI pentru autentificarea în sistemele informatice. Va permite stocarea în condiții de siguranță a datelor biometrice ale titularului, respectiv imaginea facială și, opțional, imaginile impresiunilor papilare a două degete. De asemenea, va permite utilizarea semnăturii electronice”, s-a precizat în cadrul dezbaterii.
Termenele de valabilitate ale noilor documente vor fi de 2 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani, 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, 10 ani după împlinirea vârstei de 18 ani și valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru CIS.
Referitor la impactul financiar, datele nu au fost încă structurate, costurile tehnologice urmând să fie stabilite după ce se va decide forma finală a documentului.
„În acest moment putem spune că modificările actualei infrastructuri prezintă costuri care estimam că nu vor depăși un milion de euro. Acest cost se aplică la infrastructura centrală. La nivel național, totul depinde foarte mult de vechimea stațiilor și sistemelor de operare, cât de vechi sunt”, au explicat inițiatorii proiectului de schimbare a cărților de identitate.
La nivel local, arată sursa citată, dotarea IT va costa aproximativ 6,5 milioane de euro.
„La nivelul Uniunii Europene, prețul mediu este de 15-20 euro, preț cu care se vinde cetățenilor. Noi intenționăm să ne situăm sub acest preț. Contravaloarea cărții de identitate o va suporta cetățeanul, beneficiarul documentului, ca și în prezent”, conform sursei citate.
În cadrul dezbaterii de la MAI s-a subliniat faptul că există dese solicitări din partea statelor UE, care reclamă precaritatea actualelor documente. „Motivul principal al modificării actualelor documente e reprezentat de securitatea acestor documente și de introducerea unor elemente moderne de siguranță”, au conchis inițiatorii proiectului de lege.
Principala funcție a CEI este de a asigura identitatea persoanei. Posibilitatea utilizării sale în sisteme informatice, inclusiv în sistemul de sănătate, elimină necesitatea deținerii unui card de sănătate. Autentificarea în diferite sisteme informatice, inclusiv cel de sănătate, utilizând CEI, reprezintă o facilitate pentru cetățeni, care pot opta pentru deținerea unui singur document cu mai multe funcții.
Vor exista în continuare persoane care, potrivit opțiunii acestora, vor deține și act de identitate și card de sănătate.
Accesul în sistemul de sănătate cu CEI nu va presupune înlocuirea cititoarelor utilizate pentru cardurile de sănătate actuale.