SĂRBĂTORI. Sfântul Gheorghe, 23 aprilie 2020. Ce nu este bine să faci în această zi. Aduce mare ghinion

Publicat: 23 04. 2020, 09:23

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, fost general roman de origine greacă și ofițer în Garda împăratului roman Dioclețian, condamnat la moarte pentru că nu a renunțat la credința creștină, a devenit martir creștin devenind mai târziu unul dintre cei mai venerați sfinți ai creștinismului și a fost în mod special venerat de cruciați.

Sfântul Gheorghe este un sfânt pomenit de aproape toate Bisericile tradiționale, de obicei pe data de 23 aprilie. Este considerat patron al multor țări, regiuni și orașe. Alături de Sfântul Dumitru, care marchează cea ultima cea mai importantă sărbătoare a toamnei, Sfântul Gheorghe el este al doilea stâlp calendaristic, reprezentând începutul primăverii.

SĂRBĂTORI. Sfântul Gheorghe, 23 aprilie 2020

Sf. Gheorghe este considerat „străjer al timpului”, în legendele populare, lui fiindu-i încredințate cheile vremii și, la porunca sa, deschizându-se anotimpul cald. De asemenea, aceste este considerat patron al păstărilor.

Sfântul Gheorghe și tradiția populară

În calendarul popular, ziua de 23 aprilie marchează începutul anului pastoral și poartă numele de Sângiorz, însă are și alte semnificații: agrare, pastorale, divinatorii, propiţiatorii şi augurale.

Obiceiurile care se practică cu ocazia acestei sărbători durează 3 zile, la fel ca la celelalte sărbători mai ale anului, de exemplu, Sfântul Dumitru, Sâmedru, care marchează încheierea sezonului cald.

Credințe și superstiții

  • Oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul.
  • Vitele se bagă în holda de grâu şi când vin acasă, se ia o mână de grâu care se păstrează şi se amestecă în grâul de semănat, ca să se facă mult şi frumos la anul.
  • Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul.
  •  În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.
  • Oamenii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.
  • Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
  • Busuiocul semănat înainte de răsăritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.
  • La Sfântul Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.
  • Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
  • La Sân-Georgiu ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.
  • Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
  • Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos).
  • În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.
  • Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.
  • Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie – se face grâu şi fân.

Renașterea naturii

Unul dintre cele mai răspândite practici cu ocazia sărbătoririi Sfântului Gheorghe este împodobirea întregii gospodării cu simboluri vegetale care simbolizează renașterea naturii. Elementele pentru împodobire diferă în funcție de zonele eografice ale țării. Dacă, de exemplu, în Muntenia se pun pun crengi de tufan sau de păr, în Transilvania se folosește rugul verde și leușteanul iar în banat frunzele de fag.

Alungarea strigoilor

În tradiția populară, unul dintre principalelel elemente care alungă strigoi este usturoiul care se pune în punctele esențiale ale gospodăriei care fac legătura cu exteriorul, deci pe unde ar putea intra strigoii. De asemenea, și oamenii se protejează cu acest element natural, ugându-se cu el pe corp, pe frunte, pe piept, pe spate, dar și pe încheieturi.

De asemenea, în tradiția populară, ciobanii se trezesc în zori de ziuă de Sfântul Gheorghe și buciumă pentru a apăra oile de vrăji și de luatul manei.

SĂRBĂTORI. Sfântul Gheorghe, 23 aprilie 2020, în calendarul religios

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, s-a născut în Capadocia, din părinti creştini, și a trăit în secolul al IV-lea în timpul împăratului Diocleţian. Datorită calităţilor sale, ajunge în slujba împăratului, ca militar, şi se confruntă în mod direct cu persecuţiile asupra creştinilor, începute în anul 303. Sfântul Gheorghe îşi mărturiseşte credinţa în Hristos şi va fi întemniţat, din cauza convingerilor sale. În încercarea de a-l abate de la credinţa sa, este torturat şi ucis prin decapitare pe 23 aprilie. Ulterior, aceasta devine ziua în care este prăznuit.

Sfântul Gheorghe în iconografie

Sfântul Gheorghe apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Această ipostază ilustrează o legendă în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silena, din provincia Libiei, care era terorizată de un balaur. Reprezentarea sfântului biruitor ilustrează modelul de curaj în lupta cu diavolul.

Sfântul Gheorghe este reprezentat într-o mantie roşie, culoare tradiţională pentru un martir, dar şi ca războinic pedestru sau ca tribun militar cu o diademă pe cap, cu o platoşă sub mantie, ţinand o cruce în mâna dreaptă şi o sabie în mâna stângă.