Scenariu apocaliptic prezentat de Mediafax. Explozia navei de pe Dunăre ar echivala cu detonarea unei bombe nucleare

O navă încărcată cu 4.000 de tone de GPL – gaz petrolier lichefiat – a fost lovită de o dronă în timp ce trecea pe Dunăre, în zona portului Izmail. În urma acestui incident, localitatea Plauru, aflată la nord de Tulcea, este evacuată. 

Surse tehnice, consultate de Mediafax, estimează că energia chimică stocată în cele 4.000 de tone de GPL este echivalentă, teoretic, cu zeci de mii de tone de TNT.

• Aceleași surse au ținut să precizese, însă, că – în practică – doar o parte din această energie s-ar putea transforma într-o undă de șoc.
• Totul depinde de scenariul de evoluție a incendiului.

GPL-ul reprezintă, în ultimă instanță, energie chimică stocată, iar 4.000 de tone de GPL înseamnă apeoximativ 1,8 × 10¹⁴ jouli.

Într-o traduce pe înțelesul tuturor, au precizat aceleași surse, asta înseamnă echivaletul a aproximativ 44.000 de tone TNT.

Dacă întreaga încărcătură ar putea exploda într-un mediu ideal, ar reprezenta de două-trei ori energia eliberată de bomba atomică de la Hiroshima

Dacă întreaga încărcătură ar putea exploda într-un mediu ideal (în sens tehnic), ar reprezenta de două-trei ori energia eliberată de bomba atomică de la Hiroshima.

• Realitatea, însă, este mai complex, spun specialiștiiă. Spre deosebire de o bombă nucleară, o navă încărcată cu GPL nu este construită să „detoneze”.
• Modul în care arde sau explodează depinde de foarte mulţi factori: temperatura, presiunea din rezervoare, fisurile, ventilaţia, cât gaz se scurge și se amestecă cu aerul, dacă există obstacole care pot amplifica unda de șoc.
• Nu toată această energie se poate transforma într-o undă de șoc, însă, în condiţii nefavorabile, chiar și o fracţiune este suficientă pentru a produce un dezastru cu impact de ambele părți ale frontierei.

Scenariile făcute de specialiști

• BLEVE – explozia unui rezervor sub presiune, supraîncălzit de foc.

În acest caz, un tanc de GPL poate ceda brusc, aruncând o minge de foc uriaşă, însoțită de o undă de șoc puternică și de fragmente metalice proiectate la mare distanţă.

• Explozia unui nor de vapori (VCE) – dacă gazul se scurge, se vaporizează și formează un nor inflamabil, iar apoi este aprins, norul poate detona.

De obicei, doar o mică parte din energia totală intră în unda de șoc, dar chiar și așa se poate ajunge la echivalente de câteva kilotone TNT, comparabile cu arme nucleare tactice, însă fără radiație.

Există și scenariul unui incendiu „simplu” de mare intensitate – gazul poate arde în mod continuu, fără explozie masivă, dar cu o flacără gigantică și cu o radiație termică capabilă să afecteze puternic zona din jur.

În scenariul cel mai grav, efectele pe ambele maluri ale Dunării ar putea include:

• geamuri sparte și case avariate pe distanțe de la sute de metri până la kilometri;
• arsuri și răni produse de suflu sau de cioburi;
• incendii secundare în gospodării și în zonele cu vegetaţie;
• poluare și fum toxic.

RECOMANDAREA AUTORULUI: