Tarcea, referitor la sesizarea făcută de Iordache la CCR: Mi se pare un abuz/ Despre OUG pe completurile de 5: Am transmis că e neconstituțională

Publicat: 25 03. 2019, 22:33

„Ceea ce s-a întâmplat astăzi mi se pare un abuz. Spun asta pentru că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se află un dosar, dacă nu chiar mai multe dosare, în care s-a invocat o excepție de nelegalitate a compunerii completului de 3, excepție întemeiată pe aceleși argumente care au fost invocate în sesizarea transmisă la Curtea Constituțională. Or, în condițiile în care nu lași o instanță legal investită să se pronunțe cu privire la problema de drept și te duci la un alt organ al statului și te duci la o altă instituție a statului aceasta nu poate să fie decât o presiune asupra instanțelor de juecată și o imixtiune inacceptabilă în actul de justiție”, a declarat Cristina Tarcea, la Realitatea TV.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a spus că, potrivit legii, cel chemat să interpreteze și să aplice legea este judecătorul obișnuit.

„Nu mi se pare normal să nu lași judecătorul în fața căruia s-a invocat o excepție să se pronunțe, ci să-i forțezi mâna ducându-te cu exact aceeași problemă la o altă instituție. Conform principiilor clasice ale dreptului, cel care este chemat să spună dreptul ,a dică să aplice legea și să interpreteze legea, este judecătorul, judecătorul obișnuit. Dacă nu mai avem încredere în el, haideți să desființăm instanțele de judecată și să creeăm alte instituții cărora să le atribuim competența de a soluționa cauzele”, a completat Tarcea.

Curtea Constituțională va dezbate, pe 2 aprilie, conflictul juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de corupție, pe tema completelor specializate. Sesizarea a fost depusă la CCR, vinerea trecută, de Florin Iordache și vizează articolul 29 alineatul (1) din actul normativ care prevede că: „Pentru judecarea în prima instanța a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”.

Despre OUG pe completurile de 5: Am trimis un punct de vedere către MJ că e neconstituțională

Cristina Tarcea a anunțat că ministerul Justiției a cerut ÎCCJ un punct de vedere privind o OUG pe completurile de 5, Înalta Curte transmițând luni instituției conduse de Toader că un asemenea act normativ e neconstituțional.

„Acum în cea ce privește OUG vreau să vă spun faptul că am primit o adresă, joia trecută, în care ni se cerea un punct de vedere cât de curând posibil cu privire la posibilitatea emiterii unei OUG pe completele de 5 prin care să se pună termenele de a ataca cu contestație în anulare toate hotărârile definitive pronunțate cu începere de la 1 ianuarie 2014. Am trimis un punct de vedere Ministerului de Justiției chiar astăzi în care l-am încunoștințat că din punctul nostru de vedere o asemenea OUG este neconstituțională”, a declarat Cristina Tarcea, la Realitatea Tv.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a motivat punctul de vedere transmis către ministerul Justiției.

„Și de ce? Pentru că prin decizia în care CCR a constatat conflictul de la 2014, deși Guvernul a pretins să se ia măsuri de soluționare a conflictului cu începere de la nu a acceptat această cerere. CCR a făcut distincția pentru cauzele aflate pe rol și cauzele viitoare. Iar în ceea ce privește cauzele aflate pe rol CCR în termen lipsiți de echivoc, dacă îmi aduc bine aminte era vorba de paragrafele 195-197 a arătat că doar deciziile care mai sunt în termenul de declarare a contestație în anulare pot fi atacate prin contestație în anulare. Prin urmare iarăși este important de subliniat faptul că întotdeauna prin decizia care se constată un conflict de constituționalitate de regulă CCR spune ce sarcină are parte implicată în conflict sau o parte care nu face parte din conflict. CCR nu a spus că guvernul trebuie să adopte un act normativ prin care trebuie să reglementeze situația dosarelor soluționate în anul 2014-2018. Dar mi se pare foarte ciudat, am mai repetat și o să mai repet că o mare de avocați competenți, o mare de judecători competenți nu au constatat, nu au citit legea din 2014 până în 2018 și s-a produs acum un declic în care am constatat că toate completurile de la Înalta curte sunt compuse nelegal”, a mai spus Cristina Tarcea.

Președintele instanței supreme: Din punctul meu de vedere, magistrați sunt doar judecătorii

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Cristina Tarcea, a declarat, luni seară, că, din punctul său de vedere, magistrați sunt doar judecătorii, precizând însă că legea fundamentală le prevede momentan acest statut și procurorilor.

„Potrivit Constituției României, procurorul face parte din autoritatea judecătorească, procurorii constituie o secție a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Pe Constituție, procurorii sunt magistrați. Problema este dacă aceste dispoziții constituționale reprezintă sau nu reprezintă un principiu în ceea ce privește organizarea și funcționarea procurorilor de acceptat, potrivit jurisprudenței și legislației europene”, a declarat Cristina Tarcea, la Realitatea Tv.

Președintele ÎCCJ a precizat că, din punctul său de vedere, doar judecătorii sunt magistrați.

„Ei au puteri diferite, procurorul face urmărire penală, judecătorul dă soluția. Nu au chiar statut comun pentru că judecătorul este inamovibil, procurorul este doar stabil, unii spun că și independent, alții spun că n-ar fi independent și asta de acum e de natură a da probleme, că nu este independent, pentru că în sistemul european există cam trei modalități de regelementare a statului procurorului. Din punctul meu de vedere, magistrați sunt doar judecătorii. Dar până nu revizuim Constituția și din acest punct de vedere, nu avem ce să facem, trebuie să acceptăm ideea că și procurorii sunt magistrați, dar cu alt statut decât judecătorii”, a completat Cristina Tarcea.

Articole recomandate