TESTUL GÂNDUL I. Cum gândesc și ce planuri au candidații pentru șefia Parchetului General și DNA. „Intervenția politicienilor asupra procurorilor trebuie să devină infracțiune” – EXCLUSIV

Publicat: 08 11. 2012, 18:10
Actualizat: 05 05. 2015, 11:30

Procurorul Gheorghe Moța, candidat pentru funcția de procurorul general, susține, într-un interviu pentru gândul, că ar elimina orice fel de imixtiune a polticienilor în sistemul judiciar. Gheorghe Moța, care este procuror la Gorj, spune că presiunile politicienilor asupra procurorilor ar trebui să devină infracțiune. „Nu sunt de acord ca puterea legislativă sau executivul să controleze puterea judecătorească. Este o idee neconstituțională”, a mai declarat procurorul Moța pentru gândul.

ASCULTĂ INTERVIUL INTEGRAL MAI JOS

https://player.soundcloud.com/player.swf?url=http%3A%2F%2Fapi.soundcloud.com%2Ftracks%2F63500062&show_comments=true&auto_play=false&color=000000Procurorul Emil Mota – interviu integral Gândul.info by politica-stiri.ro

 

gândul: De ce doriți să ocupați funcția de procuror general ?

Gheorghe Moța: Este o oportunitate care s-a ivit acum. Cunosc problemele sistemului pentru că provin din sistem. Ne confruntăm cu foarte multe probleme. Am convingerea ca pot să încerc măcar să rezolv o parte din problemele cu care se confruntă sistemul în prezent.

gândul: Dupa cum ați văzut, procurorul general, pe lângă atribuțiile de management, este și ținta criticilor mediului politic. Cum veți reacționa dacă lideri ai partidelor vă vor acuza de partizanat politic?

Gheorghe Moța: Este normal să fii acuzat dacă îți desfășori activitatea în mod corect. Vor fi mereu persoane nemulțumite. Astfel de acuze trebuie ignorate. Unul din neajunsurile sistemului este lipsa de independență a noastră, a procurorilor. Mi se pare normal să ignori orice influență venită din partea oricărui factor politic, a unui reprezentant al unui partid politic.

gândul: Vorbiți de lipsa de idependență a procurorilor. La ce vă referiți?

Gheorghe Moța: Este vorba de lipsa de independență sau un grad redus de independență. Opinia mea este că pe toate căile se încearcă să se intervină în actul de justiție, în special de către factorii politici de la nivel central, dar și de la nivel local. Nu mi se pare normal ca un om politic să intervină în actul de Justiție.

gândul: Ce ați face dumneavoastră din postura de procuror general pentru a asigura independența colegilor procurori față de influențele exercitate de factorul politic?

Gheorghe Moța: Una din primele măsuri ar fi să îi protejez pe colegii procurori. Trebuie să existe și o voință politică. Astfel de fapte se pot incrimina. Cred că orice intervenție asupra unui magistrat, procuror sau judecător trebuie să fie incriminată ca infracțiune. Orice intervenție în activitatea unui coleg trebuie imediat sesizată la CSM. Avem organisme care trebuie să ne apere și trebuie să facă acest lucru față de orice intervenție. Până în prezent, acestă activitate a lăsat de dorit. Sper să se schimbe.

gândul: Parchetul General a fost lăudat în rapoartele pe Justiție. În viziunea dumneavoastră, care sunt punctele slabe ale activității Ministerului Public?

Gheorghe Moța: Am văzut că Ministerul Public a fost dat exemplu pozitiv. Văd însă că se ingnoră activitatea parchetelor din țară, care se ridică la nivelul DNA și DIICOT, uneori poate chiar peste aceste structuri. Sunt și lipsuri. Sistemul este subfinanțat. Schema de procurori a rămas aceeași din 1994, cu mici modificări. Nu am văzut pe nimeni măcar să solicite creșeterea numărului de procurori și judecători. Este inacceptabil ca la parchetele de pe lângă Judecătorii și Tribunale să se ajungă la volume de activitate neomenești. Sunt colegi care ajung să soluționeze și 1.500 de dosare pe an. Nimeni nu a făcut nimic în acest sens.

gândul: Ce ați face dumneavoastră ca procuror general?

Gheorghe Moța: Există pârghii. Dacă nu se cere, probabil că nici nu se va da vreodată. Schemele de procurori nu s-au modificat în condițiile în care volumul de dosare a crescut de la 500.000 la 1.6 milioane. Finanțarea DNA și DIICOT nu lasă de dorit așa cum lasă de dorit finanțarea celorlalte parchete.

gândul: De credeți că politicienii ar dori să finanțeze activitatea parchetelor pe care până la urmă doresc să le controleze?

Gheorghe Moța: Aceste probleme trebuie discutate în colectivele de procurori și în mass-media. Odată ce sunt aduse în atenția publică, și factorul politic va acționa în consecință. Nu se mai poate continua cu această subfinațare. Acum avem legi care se suprapun sau nu se pot aplica în multe cazuri. Factorul politic nu mai trebuie să emită legi care să dezincrimineze fapte sau să modifice legislația de la o zi la alta. În bilanțul de pe 2011, majoritatea achitărilor pe litera (a, (e din Codul de Procedură Penală s-au dat din cauza dezincriminării unor fapte. Un astfel de lucru este inacceptabil. Nu am văzut nici în rapoartele MCV ca acest aspect să fie notat.

gândul: Cum vedeți dumneavoastră relația procuror general  – președinte? Dar relația cu mediul politic?

Gheorghe Moța: Discuția cu politicienii trebuie purtată de pe picior de egalitate. Și noi suntem o putere în stat. Trebuie să le cerem să fim respectați și să ne lase în pace să ne facem treaba. Factorul politic trebuie să se limiteze doar la asigurarea unor legi coerente, care să poată fi puse în aplicare și Executivul să asigure o finanțare normală. În rest, Justiția trebuie să fie independentă și trebuie lăsată să-și facă treaba.

gândul: De principiu, în opinia dumneavoastră, cât de normal este ca martorii să fie audiați pe stradă cu Biblia în mână de către procurori?

Gheorghe Moța: Am văzut relatările din presă. Nu îmi vine să cred că s-a întâmplat așa ceva. Nu este normal. Un astfel de lucru determină și reacția negativă din partea societății față de Justiție. Nu cred că prin capul cuiva, organ judiciar, procuror, i-ar fi trecut să audieze pe cineva pe stradă cu Biblia în mână.

gândul: Care e procedura corectă?

Gheorghe Moța:  Persoana este citată. I se acordă un interval de 3-5 zile. I se transmite obiectul citării și calitatea în care este citat. Este citat la sediul Parchetului, instituției sau Poliției. În condiții excepționale, dacă este bolnav, poate fi audiat la domiciliu, dar nu pe un drum public. 

gândul: În ipoteza în care veți ajunge procuror general, dosarele de mare corupție vor fi o prioritate sau veți avea o altă abordare?

L-a trimis în judecată pe fostul președinte al Consiliului Județean Gorj, Nicolae Mischie

Gheorghe Moța:  Este normal ca dosarele de mare corupție să fie prioritare. Este normal să se încerce asanarea societății de sus. Și mica corupție este importantă, pentru că omul de rând se lovește de astfel de fapte. Prioritară rămâne, însă, marea corupție.

gândul: Comisia Europeana si CSM au criticat Ministerul Justiției pentru procedura de selectare a procurorului general și a șefului DNA. Daniel Morar spune că acest concurs este o farsă. Până la urmă, legitimați o farsă, o procedură netransparentă sau considerați că este un concurs real?

Gheorghe Moța:  Până în prezent, o astfel de procedură nu s-a aplicat. Din dispozițiile MJ, este o procedură transparentă, poate chiar mai transparentă decât ar trebui. Nu văd în ce ar consta farsa cu selecția propusă și acceptată de majoritatea colegilor. 

gândul: Recent, USL a anunțat că iși dorește ca Parchetul General și, implicit, DNA să fie supuse controlului parlamentar. Cum vedeți dumneavoastră acestă inițiativă?

Gheorghe Moța: E o idee cel puțin ciudată. Este o idee neconstituțională. Nu cred că așa ceva se poate pune în practică. Este inacceptabil ca una din puteri să controleze o altă putere. Nu văd ca puterea legislativă sau executivul să controleze puterea judecătorească. La așa ceva sper să nu se ajungă.

gândul: Care sunt dosarele cele mai importante pe care l-ati instrumentat?

Gheorghe Moța: În primul rând, unul din dosarele care mi-au provocat cea mai mare satisfacție a fost revizuirea pe care am promovat-o în cazul Țundrea, care a dus apoi la pedepsirea adevăratului făptuitor. Pe lângă acesta, l-am trimis în judecată pe fostul președinte al Consiliului Județean Gorj, Nicolae Mischie. Într-unul din dosare, el a fost și arestat preventiv. Acesta a fost condamnat într-unul din dosare cu suspendare. Într-un alt dosar, după trei cicluri procesuale, s-a dat o soluție de încetare, întrucât a intervenit precripția, deși erau fapte grave și un prejudiciu consistent. S-a tergiversat până la prescripție.

Am soluționat un dosar în care a fost inculpat Alexandru Crișan, om de afaceri și președinte al Federației de Șah. Acesta a fost trimis în judecată în stare de arest și apoi condamnat cu toate că era sponsorul unui partid aflat la putere. Am trimis în judecată dosarele privind directorii din minerit – și în aceste cazuri am obținut condamnări. Au fost primele dosare privind casele construite directorilor din minerit. Sunt dosare destul de multe. Eu pe toate le-am considerat importante.

gândul: În 2007, ați fost revocat din funcția de prim procuror al Parchetului Tribunalului Gorj. Ce s-a întâmplat, de ce ați fost revocat?

Gheorghe Moța: Mi s-a reproșat o lipsă de comunicare cu colegii din parchet și un management defectuos în situația a patru dosare. Unul din dosare fiind cel în care am promovat revizuirea în cazul Țundrea. În celelalte dosare, soluțiile pe care le-am dispus au fost confirmate de Înalta Curte de Casație și Justiție. În două dosare, nu am fost de acord cu trimitearea în judecată a mai multor persoane. Am infirmat rechizitoriul unor colegi. Au fost totuși trimiși în judecată și s-au obținut achitări. În cel de al treilea dosar, am dispus trimiterea în judecată a unor directori din minerit. În instanță, s-a obținut condamnarea lor. Cred că revocarea mea a fost o greșală. CSM a dispus revocarea, dar poate nici eu nu am știut să explic destul de bine.

gândul: Fostul procuror general a făcut două sesizări la CSM împotriva dumneavoastră. Despre ce este vorba?

Gheorghe Moța: Nu am avut niciun diferend cu doamna Kovesi. Nu mi-am explicat de ce au fost făcute sesizările. Inspecția Judiciară a făcut verificări. Într-unul din cazuri, am primit și un răspuns, în care se spune că nu am comis nicio încălcare. Este vorba de un dosar în care am trimis în judecată un medic pentru ucidere din culpă, malpraxis. Rechizitoriul mi-a fost infirmat. Dosarul a ajuns din nou la mine și am dispus tot trimiterea în judecată. Dosarul este acum în instanță și se judecă. Cea de-a doua sesizare privea un articol de presă în care se spune că am făcut o plângere față de judecătorii de la Tribunalul Gorj, pentru că nu au luat măsura arestării preventiv într-un dosar pe care îl instrumentam. Am cerut CSM să verifice dacă am depus vreo plângere și s-a confirmat că nu există o asemenea plângere. Ulterior, redactorul ziarului a dat o dezmințire. Lucrurile sunt clare.

Cine este procurorul Moța

Gheorghe Moța a intrat în atenția presei după ce, în 2005, l-a trimis în judecată pe Nicolae Mischie. Fostul președinte al Consiliului Județean Cluj a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență și luare de mită în primă instanță. Gheorghe Moța a deținut funcția de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Gorj până în mai 2007, când plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a revocat.