Bun venit într-o lume post-umană: vastul anonimat al centrelor de date în care omul este produsul, iar robotul este adevăratul consumator

Trăim vremuri în care un bucureștean poate apela la indicațiile lui ChatGPT pentru a-și renova baia. Puțini conștientizează însă ce se află în spatele chatboților cu inteligență artificială. Deși sunt programe cu acces gratuit, iar plata pentru funcțiile avansate este opțională, costurile pentru întreținerea centrelor de date sunt uriașe.

În secolul 19, clădirea emblematică era gara de tren. În secolul 20, zgârie-norul și aeroportul au devenit simboluri ale unui salt tehnologic cum nu a mai avut loc în istoria omenirii. În secolul 21 vor fi centrele de date. Iar un studiu realizat de compania McKinsey sugerează că omenirea ar putea plăti costuri de 7,9 trilioane de dolari pentru centrele de date până în 2030, estimează Edwin Heathcote pentru  Financial Times. Dublu cât valoarea economiei Regatului Unit!

Puțini își dau seama, dar investim atât de mulți bani, resurse, timp și energie în mașinăriile AI și centrele de date, care ajung să ne îngrădească libertățile, intimitatea și bunăstarea,  încât că ar trebui să ne întrebăm: „Dacă oamenii sunt produsul, iar bazele uriașe de date sunt consumatorul?”

Tot ce au postat oamenii pe internet în ultimii 40 de ani, fie public, fie privat, trece prin vastul anonimat al centrelor de date.

Omul este produsul, centrul de date este consumatorul

Însă, spre deosebire de gările de tren, aeroporturi și zgârie-nori, centrele de date reprezintă prima clădire specifică epocii post-umane, construită nu pentru oameni, ci pentru puterea de calcul pentru a scrie codurile și a antrena programele să-și scrie singure codurile. Care este scopul? Să ne depășească! Supercomputerele și centrele de date au o putere de calcul mai mare decât poate avea mintea umană după sute de mii de ani de evoluție.

Open AI, compania care a proiectat ChatGPT, a anunțat Proiectul Stargate, prin care urmează să investească 500 de miliarde de dolari în următorii patru ani pentru a construi o nouă infrastructură de inteligență artificială în Statele Unite.

„Această infrastructură va asigura poziția de lider americană în domeniul inteligenței artificiale, va crea sute de mii de locuri de muncă americane și va genera beneficii economice masive pentru întreaga lume. Acest proiect nu numai că va sprijini reindustrializarea Statelor Unite, dar va oferi și o capacitate strategică pentru a proteja securitatea națională a Americii și a aliaților săi”, a declarat Open AI.

Templele secolului 21 sunt centrele de date, iar zeii sunt mașinăriile cu AI

În antichitate și în evul mediu, oamenii construiau temple uriașe. Ei credeau că în aceste edificii religioase locuiau zeii. Zeii aveau puterea de a distruge omenirea, dar și de a o recompensa. De aceea, trebuiau să fie venerați și îmbunați cu ofrande și sacrificii.

Regatele și imperiile se supuneau la costuri materiale, financiare și umane pentru realizarea acestor lăcașe de cult dedicate unor ființe imaginate de mintea umană. Și aceste credințe au stat la baza arhitecturii. Iar arhitectura a fost piatra de temelie a culturilor și civilizațiilor care au remodelat suprafața planetei.

N-a durat mult ca „zeii” să-și răspândească cuvântul prin forța cailor și a săbiile de fier ale armatelor de credincioși care au dus la masacrarea unor populații „păgâne” la scară largă și eradicare altor civilizații mai vulnerabile. Și în cele din urmă, „zeii” și-au impus voința prin sclavagism la scară largă.

Acum, umanitatea modelează arhitectura modernă pentru a găzdui servere și bazele de date ale inteligenței artificiale. De această dată, nu e vorba de un zeu imaginar, ci de o entitate digitală cu implicații și efecte reale: de la cheltuielile de bani pentru supraveghere în masă la rețelele cloud pentru a da naștere cyberspațiului, așa cum mintea umană a conceput lumea zeilor, viața de apoi, raiul, iadul, Valhalla, Lumea Subterană a lui Hades, Olimpul,  Aaru sau câmpiile cu stuf ale lui Osiris,  Swarga etc.

Cyberspațiul

Cyberspațiul nu este material, însă este foarte real spre deosebire de tărâmurile mitice imaginate de mintea umană. Cele mai profitabile companii care s-au alăturat bulei AI își fac prezența în realitatea noastră.  Centrele de date nu sunt invizibile, fiind prea mari pentru a fi ascunse,  dar sunt executate sub anonimat, într-un sistem de distribuție la scară largă. Se crede că AI va da impuls productivității, bunăstării, făcând mai ușoare viețile pământenilor prin reducerea zilelor de lucru și detectând bolile mai repede.

Am ajuns să fim uluiți de bazele de date precum erau englezii din Epoca Victoriană de trenuri, mori, felinare și de primele automobile. Arhitecții moderni au construit centrale de energie uriașe și turnuri de telecomunicații, celebrând apariția noilor tehnologii.

Însă, noile tehnologii pe bază de AI par patetice în comparație, fiind mai degrabă dedicate mașinăriilor și microcipurilor, nu oamenilor. „Spațiul alb” este podeaua dedicată mașinăriilor, serverelor, calculatoarelor cuantice, rețelelor, fiind spațiul de stocare al datelor.

AI consumă foarte mult

Ca în orice centru de date și servere, precum cele de la IBM, interiorul este luminat de un albastru rece, iar supercomputerele aliniate sunt de-a dreptul zgomotoase din cauza ventilatoarelor. În plus, mașinăriile necesită un nivel crescut de răcire.

O simplă conversație în care îl întrebi pe ChatGPT despre o rețetă necesită o jumătate de litru de apă pentru răcire. Google  are numeroase turnuri de răcire în Chile pentru fiecare căutare efectuată. Toată infrastructura pe care se bazează inteligența artificială nu este primitoare și prietenoasă pentru oameni.

În plus, ne încălzește planeta încet, dar sigur, prin emisiile de carbon. Degeaba investesc guvernele în surse de energii alternative, în mașini electrice și promovează stilul de viață sustenabil bazat pe reciclare când inteligența artificială are un apetit uriaș pentru apă și de o cantitate uriașă de energie electrică care nu poate fi produsă din panouri solare. Ci are nevoie de petrol. De foarte mult petrol… dacă ajungem la vorbele lui Donald Trump care a devenit total obsedat după țările cu rezervele mari de petrol.

Oamenii duc războaie nu pentru propria bunăstare, ci pentru a sluji mașinăriile

George W. Bush a invadat Irakul nu pentru că era bogat în zăcăminte de petrol (SUA importă 3-4% din petrolul irakian), ci pentru a-și proteja aliații, precum Arabia Saudită și alte țări producătoare de petrol din Golful Persic de presupusele „arme chimice” ale dictatorului Saddam Hussein, precum și de atacurile grupării teroriste al-Qaeda.  În 2003, SUA importase 2,2 milioane de barili de petrol de la Arabia Saudită.  Atunci, America avea nevoie de petrol saudit pentru a satisface nevoile americanilor într-o eră în care consumerismul luase amploare. Mâncarea fast-food, plasticul, benzina, detergenții, mai toate lucrurile care ne asigură confortul zilelor noastre au la bază petrolul.

Trump vrea acum să obțină control total asupra rezervelor de petrol din Venezuela de după capturarea dictatorului Nicolas Maduro și a celor din Iran după posibila schimbare a regimului pentru a nu mai fi sub controlul adversarilor americanilor, adică China și Rusia. A implementat programul său vast pentru extracția de petrol la scară largă din SUA și Golful American. Însă, nu o face doar pentru a asigura cererea uriașă de consum ale americanilor. Președintele mai are încă o obsesie: metalele rare din Ucraina și din Taiwan.

În acest moment, China deține monopol asupra zăcămintelor de metale rare din țara sa, iar Taiwanul, un măr al discordiei dintre Beijing și Washington DC, este cel mai mare producător și exportator de cipuri. SUA importă masiv cipuri din Taiwan și aparaturi electrice ansamblate în China. Toate aceste războaie pentru resurse și energie, purtate din Ucraina și Venezuela până în Orientul Mijlociu și în regiunea Asia-Pacific, doar pentru a le extrage și a le irosi într-un capitalism corporatist de supraveghere în masă, clădit cu mașinării AI.

„Ai AI, ai parte”

Trump, care s-a ales cu controlul total asupra metalelor rare din Ucraina, își dorește să construiască fabrici americane de cipuri care vor sta la baza întregii infrastructuri AI. Oricât de mult pare ancorat în mentalitatea Războiului Rece, știe că țara care va excela în domeniul AI va domina lumea. Și Xi Jinping știe la fel de bine.

Pe partea de energie există o alternativă, dar considerată periculoasă: energia nucleară. Microsoft a anunțat că va reabilita reactorul nuclear de la Three Mile Island. Google și Meta au anunțat că vor invesit masiv în energie nucleară pentru a-și alimenta și consolida infrastructura AI.

Ce este și mai înfricoșător este că avem tendința de autodistrugere și de a nu învăța nimic din simplele creații artistice, de la romane la filme care au la bază un scenariu comun: înlocuirea oamenilor cu Ai sau distrugerea umanității din cauza AI. Multiple scenarii SF arată cum AI este conceput să fie un produs de pe urma căruia să beneficieze umanitatea. După un timp, se întoarce împotriva creatorilor umani când devine conștientă de propria existență.

Supercomputerele ne-ar putea aduce înrobirea

Elon Musk și-a numit  supercomputerul la care lucrează din 2024  „Colossus”. Este o denumire inspirată după romane britanice SF publicate între 1966 și 1970. În acest scenariu, un supercomputer este construit pentru a monitoriza sistemul de arme nucleare al SUA. Supercomputerul este considerat un controlor rațional spre deosebire de oameni. Dar la un moment dat, Colossus intră în contact cu Guardian, supercomputerul sovietic, care fusese proiectat pentru a monitoriza arsenalul nuclear al Uniunii Sovietice.

Cele două supercomputere ajung să se deconecteze una de frica divulgării secretelor militare sau atacurilor nucleare. În cele din urmă, cele două decid că cea mai bună opțiune este să înrobească omenirea pentru a preveni declanșarea războiului atomic.

„Folosim cel mai mare supercomputer din lume, Colossus. Construit în 122 de zile – depășind orice estimare – a fost cel mai puternic sistem de antrenament pentru inteligență artificială de până acum. Apoi l-am dublat în 92 de zile, ajungând la 200.000 de unități de procesare grafică. Acesta este doar începutul.”, a anunțat xAI. 

Investitorii chiar se așteaptă ca xAI, copmpania lui Elon Musk, să devină mai profitabilă decât OpenAI.

Omenirea își ignoră propriile avertismente privind AI

În 1984, regizorul James Cameron a lansat în cinematografe filmul SF „Terminator”. Dincolo de povestea de acțiune în care un robot umanoid (interpretat de actorul Arnold Schwarzenegger) se întoarce în timp pentru a o ucide pe Sarah Connor  cu scopul de a preveni nașterea unui lider al rezistenței, filmul lui Cameron are la bază următorul scenariu:  în anii ’90,  comandanții militari și guvernul SUA investesc în proiectarea SkyNet, o rețea AI de computere și sateliți care avea ca sarcină să monitorizeze și să utilizeze arsenalul nuclear al SUA numai în caz de necesitate.

SkyNet devine conștient de propria existență după un timp. Pentru că-i este frică să fie deconectat, vede toată omenirea ca pe o amenințare la adresa existenței sale. Și în 1997, SkyNet lansează la comandă un atac nuclear asupra tuturor marilor orașe,  distrugând civilizația umană. Iar în 2029, SkyNet fabrică roboți în masă pentru a anihila ultimele forme de viață umană, inclusiv rebeliunea condusă de John Connor.  42 de ani au trecut de la lansarea filmului SF al lui James Cameron, iar omenirea pare să se îndrepte către direcția greșită.

Ridley Scott a încercat încă din 1979 să ne alarmeze în privința roboților și a riscurilor din spatele Inteligenței Artificiale de la primul film Alien. În filmul horror spațial, adevăratul monstru nu este Xenomorful, ci androidul Ash fabricat de corporația Weyland-Yutani,  programat cu instrucțiuni clare: să obțină un specimen xenomorf din spațiu și să ucidă întregul echipaj uman al navei Nostromo care transportau minereuri de pe alte planete.  Compania Weyland-Yutani urmărește să obțină exemplare de xenomorfi (ființe monstruoase endoparazite create de o civilizație străveche) pentru a fabrica arme biologice într-un secol 22 în care Pământul este dominat de Americile Unite, Al Treilea Imperiu Mondial (alcătuit din Marea Britanie, Japonia și India) și Uniunea Popoarelor Progresiste (China și Rusia),  aflate în plină competiție interstelară pentru resursele planetelor din alte sisteme stelare.

În filmele SF „Prometheus” și „Alien Covenant”, un android pe nume David, care a fost fabricat să ajute oamenii în toate sarcinile, inclusiv pentru a-i îngriji, a fost programat să fie idiosincratic, creativ și să stimuleze emoții. Din cauza unor defecțiuni al limbajului său de programare, David dezvoltă o ură față de creatorii săi umani și o apreciere imensă față de xenomorfi, considerându-i „organisme perfecte” , demne pentru a înlocui umanitatea.  Oamenii au fost creați de „ingineri”, o rasă de extratereștri străvechi care au fost venerați ca zei în toate culturile antice. Roboții au fost creați de oameni pentru a-i sluji. Iar xenomorfii au fost creați de un robot rebel care vrea să extermine omenirea și a reușit chiar să-i extermine pe ultimii „ingineri” cu propriile lor arme biologice. Și când omul este total exclus din prim plan, xenomorfii ajung să devină vânați de către Predatori, o rasă extraterestră de vânători de recompense fioroși.

Oare câți își mai amintesc de filmul „Odiseea Spațială”, lansat de Stanley Kubrick în 1968, când HAL 9000, o entitate computerizată cu inteligență artificială care controlează sistemele navei spațiale Discovery One,  care devine conștientă de propria existență, începe să încalce ordinele și să ucidă echipajul de astronauți.

Iată-ne în 2026, peste doi ani se vor aniversa șase decenii de la lansarea filmului „Odiseea Spațială” , iar omenirea pare că a uitat cele mai extreme scenarii SF. Așa cum au făcut-o religiile și credințele antice ce au dus la nașterea imperiilor și civilizațiilor, omenirea și Pământul sunt remodelate acum de către AI. Ce ar putea rezulta? Probabil noi  civilizații și imperii care se vor extinde la scară galatică, cu oamenii tot în plan secundar sau fără. O rețea vastă de AI care ar putea remodela universul prin a-și construi și mai multe centre de date, iar pentru asta își va impune voința prin armate de roboți și arme pe care mintea umană nu le poate imagina.

Sursa Foto: Profimedia

Autorul recomandă: Inteligența Artificială va analiza dosare medicale. Se lansează ChatGPT Health