Care este pericolul real al tehnologiei 5G. Radiațiile sunt cancerigene sau nu?

Publicat: 14 02. 2020, 15:09

S-a creat o teamă generală în România în ultimii ani legat de radiațiile pe care le vor produce antenele de tip 5G, din momentul în care noua tehnologie va fi implementată în țara noastră. Care este adevărul, de fapt?

Unul dintre cei mai buni fizicieni români, Cristian Presură, stabilit în Olanda, la Eindhoven, a explicat într-un interviu acordat Adevarul că radiaţia tehnologiei 5G nu este cancerigenă, dacă instituțiile de reglementare se asigură că încălzirea provocată de antene nu este puternică.

„Radiaţia 5G este o undă electromagnetică. Dacă vorbiţi la telefon, vor fi trimise unde electromagnetice în toate părţile. Deci, noi ne ”scăldăm” în unde electromagnetice. Acelaşi lucru se întâmplă şi când aprindem lumina. Într-adevăr, suntem într-o ”baie” de câmpuri electromagnetice, de radiaţie electromagnetică. O radiaţie devine cancerigenă, cu cât este mai înaltă, cum este cazul razelor X, întâlnite în investigaţiile clinice …Dar, undele tehnologiilor 5G pleacă de la 2 GHz şi pot ajunge, după unii, la 70 GHz, sunt de sute de mii de ori mai mici decât frecvenţa razelor X”, a spus cercetătorul român de la Philips Research Eindhoven.

Fizicianul român a precizat că radiațiile din tehnologia 5G nu sunt radiaţii ionizante, prin urmare, nu sunt canceroase.

„Lumina de la bec are o frecvenţă care este de 100.000 de ori mai mare decât radiaţia de la telefon. Comparând un telefon 5G cu un bec, într-un telefon avem 2-3 W, în schimb într-un bec pot fi mai mulţi. Doar că frecvenţa undelor electromagnetice de la radiaţia 5G este de 100.000 de ori mai mică decât a becului. Deci, dacă becul nu ne crează probleme, atunci de ce ne-ar produce telefonul mobil? Deci, nu este nici un fel de problemă”, a explicat Cristian Presură.

Presură şi-a luat doctoratul în fizică şi a devenit angajat la Philip Research Eindhoven unde lucrează ca specialist pe senzori medicali, la Divizia Cercetare. Cristian
Presură este inventatorului senzorului optic din ceasurile inteligente care măsoară pulsul. Este, de asemenea, autorul a două cărţi publicate special în limba română: „Fizica povestită” şi „O călătorie prin Univers. Astrofizica povestită”.