POLICY PAPER | EURO INDUSTRY SUMMIT 2026 – România și Europa Centrală și de Est, în noua strategie industrială a Uniunii Europene

Uniunea Europeană își redefinește politica industrială sub presiunea competiției globale, a costurilor energetice, a vulnerabilităților lanțurilor de aprovizionare și a transformării tehnologice. Pentru România și Europa Centrală și de Est, prioritatea este trecerea de la avantajul costurilor reduse la producție cu valoare adăugată, inovare și autonomie strategică. Dezbaterile Euro Industry Summit 2026 au indicat necesitatea unei politici integrate care să conecteze fondurile europene, investițiile private, energia, infrastructura și cercetarea. Succesul trebuie măsurat prin rezultate economice, nu doar prin fonduri absorbite.

Pornind de la aceste considerente, prezentul document analizează principalele direcții strategice prin care România își poate consolida competitivitatea industrială și rolul în economia europeană, evidențiind oportunitățile, provocările și măsurile de politică publică necesare pentru valorificarea acestui potențial.

1. Poziționarea României în politica industrială și bugetul UE

Cadrul financiar multianual 2028–2034 va influența investițiile în infrastructură, energie, industrie, digitalizare și agricultură. România are nevoie de o poziție națională de negociere coordonată, bazată pe proiecte mature și pe priorități economice clare. Cooperarea cu statele CEE poate susține infrastructura transfrontalieră, modernizarea industrială și accesul regiunilor mai puțin dezvoltate la finanțare. Statul trebuie să fie un partener predictibil al investitorilor și un reprezentant coerent al intereselor industriale în UE.

2. Finanțare europeană, capital privat și parteneriate

Fondurile europene trebuie să mobilizeze capital privat și să crească productivitatea, capacitățile de producție și ocuparea. Este recomandat un mecanism național de pregătire a proiectelor strategice pentru 2028–2034, cu participarea autorităților, finanțatorilor și companiilor. Garanțiile, împrumuturile avantajoase și finanțările mixte pot amplifica impactul sprijinului public. Parteneriatele public-private (PPP) sunt utile pentru infrastructură și servicii numai dacă riscurile sunt distribuite echilibrat, contractele sunt transparente, iar costurile pe termen lung sunt evaluate. Indicatorii de performanță trebuie să includă capitalul privat atras pentru fiecare euro public, productivitatea și valoarea adăugată. 

3. Reindustrializare și lanțuri valorice locale

Valorificarea resurselor naturale presupune modernizarea extracției și, mai ales, dezvoltarea procesării interne. Exportul de materii prime slab prelucrate limitează beneficiile economice. O strategie națională pentru lanțuri valorice strategice trebuie să susțină tehnologia, cluster-ele regionale, colaborarea cu universitățile și integrarea IMM-urilor în proiecte industriale majore. Sprijinul public trebuie corelat cu valoarea adăugată locală, transferul tehnologic, exporturile și respectarea standardelor de mediu.

4. Energie și infrastructură pentru competitivitate

Energia sigură și predictibilă este esențială pentru deciziile industriale. Investițiile în noi capacități de producție trebuie însoțite de modernizarea rețelelor, stocare, flexibilitate și digitalizare, pentru a evita blocajele de conectare. Infrastructura rutieră, feroviară și tehnico-edilitară trebuie prioritizată după impactul economic și conectivitatea regională, nu doar după volumul lucrărilor. Pentru proiectele strategice sunt necesare coordonare interinstituțională, termene clare și autorizare digitalizată, fără diminuarea cerințelor de mediu.

5. Sănătate, industria farmaceutică și inovare

Industria farmaceutică poate deveni un domeniu de specializare strategică prin modernizarea producției, cercetare aplicată, studii clinice și transfer tehnologic. În cadrul summitului a fost menționată existența a 41 de fabrici de medicamente în România. Se recomandă un program național de competitivitate farmaceutică și proiecte-pilot PPP în servicii medicale selectate, cu responsabilități clare, standarde de calitate, acces echitabil și sustenabilitate financiară.

6. Digitalizare și securitate cibernetică

Digitalizarea industriei și a serviciilor publice poate crește productivitatea, dar amplifică riscurile cibernetice. Securitatea trebuie integrată din proiectarea investițiilor, în special în infrastructurile critice. Programele de finanțare ar trebui să includă cerințe proporționale cu riscurile, sprijin pentru IMM-uri, pregătirea specialiștilor și cooperare între autorități și operatori.

7. Mediu, economie circulară și agricultură

Eficiența resurselor și reciclarea pot reduce costurile industriale. Sunt necesare capacități de colectare, sortare și reutilizare, inclusiv pentru deșeurile din construcții, precum și autorizare mai simplă, cu standarde de mediu menținute. În agricultură, România trebuie să susțină o Politică Agricolă Comună predictibilă după 2028 și să orienteze investițiile spre procesare agroalimentară, depozitare, irigații, logistică, digitalizare și reziliență climatică. Experiența administrativă acumulată în gestionarea fondurilor agricole trebuie valorificată. 

8. Agenda de implementare 2027–2034

Se propune o Agendă Națională pentru Competitivitate Industrială 2027–2034, coordonată interministerial și construită prin consultări periodice cu mediul privat. Prioritățile sunt: poziție comună pentru negocierile UE (2026–2027); portofoliu de proiecte pregătite (2027); programe pentru lanțuri valorice și industria farmaceutică (2027–2030); investiții în rețele, stocare și infrastructură (2027–2034); integrarea continuă a securității cibernetice; economie circulară și autorizare eficientă (2027–2030); finanțare agricolă și procesare (2028–2034). Aceste termene reprezintă propuneri ale documentului, nu angajamente ale participanților.

Concluzii și recomandare strategică

România trebuie să treacă de la valorificarea punctuală a oportunităților de finanțare la definirea unor priorități industriale și mobilizarea resurselor în jurul lor. Trei condiții sunt decisive: o voce coerentă în negocierile europene, capacitate administrativă pentru implementarea proiectelor și parteneriate funcționale între stat, companii și cercetare. Monitorizarea trebuie să urmărească investițiile productive, capitalul privat atras, reducerea blocajelor, productivitatea și dezvoltarea capacităților industriale. Astfel, România își poate consolida rolul regional în producție, inovare și investiții.

Conferința Euro Industry Summit 2026 – ediția a III-a a fost susținută de partenerii Electrica, Banca Transilvania, Electromontaj, RetuRO, Philip Morris, PPC, Transgaz, Transelectrica, Proger Global Network, Erbașu, Elektra Invest, Romgaz, Concelex, Alive Capital, AVIMI, Agro Chirnogi, ANIOEST, Nuclearelectrica, Intercereal, Waldevar, Tecnic, ALRO.