Iranul ia în calcul dezvoltarea bombei atomice și ieșirea din Tratatul de Neproliferare Nucleară, pe fondul tensiunilor cu SUA și Israel

Parlamentul iranian, susținut de influenta Adunare a Experților, ia în calcul retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară și deschiderea drumului către dezvoltarea bombei atomice. Această schimbare de retorică vine pe fondul presiunilor militare tot mai mari din partea Statelor Unite și a Israelului, dar și a lipsei de protecție din partea instituțiilor internaționale, spun oficialii de la Teheran. Iranul este parte a Tratatului de Neproliferare Nucleară, pe care l-a semnat în 1968 și l-a ratificat în 1970.

Deși o decizie finală nu a fost încă luată, subiectul a trecut de la simple declarații izolate la dezbateri intense la cel mai înalt nivel.

Adunarea Experților din Iran, un organism clerical influent care este responsabil cu desemnarea Liderului Suprem, a emis o declarație oficială prin care cere revizuirea doctrinei de apărare și ieșirea țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară. Instituția a descris această măsură drept o „necesitate” pentru a crea o capacitate reală de descurajare în fața atacurilor.

În acest sens, mai mulți parlamentari iranieni, inclusiv fostul ministru de externe Manouchehr Mottaki, au cerut public părăsirea tratatului și orientarea către dezvoltarea armelor nucleare. Aceștia justifică această decizie prin prisma faptului că Iranul nu a beneficiat de drepturile promise prin acest tratat, cum ar fi accesul la tehnologie nucleară civilă.

Kamran Ghazanfari, membru al parlamentului iranian și secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională, a declarat vineri pentru Euronews că construirea de arme nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât neutralizarea a ceea ce el a numit „propagandă americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Atunci când America și regimul sionist ne-au amenințat în mod repetat cu utilizarea armelor nucleare, nu putem fi indiferenți față de această problemă, deoarece este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a spus Ghazanfari.

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să „revizuiască doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă dorește un atac nuclear asupra Iranului, se va confrunta cu un răspuns reciproc din partea Iranului”. Mai mult, „așa cum de la cel de-al Doilea Război Mondial până în prezent nicio țară dintre cele care dețin arme nucleare nu le-a folosit una împotriva celeilalte, deoarece se tem că cealaltă parte va efectua un astfel de atac împotriva lor, Republica Islamică trebuie să creeze și ea o putere de descurajare”, a precizat parlamentarul iranian.

În ultimele luni, pe fondul escaladării tensiunilor legate de programul nuclear al Iranului, mai mulți oficiali și personalități guvernamentale au lansat retragerea din TNP ca un potențial răspuns la presiunile externe. În august și septembrie, Abbas Goodarzi, purtătorul de cuvânt al Biroului Permanent al Parlamentului, a descris ieșirea din TNP ca o modalitate de a contracara presiunile SUA.

Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, a declarat în mod similar că retragerea era posibilă, deși nu a fost luată nicio decizie finală.