Cât pierde industria IT din România din cauza pirateriei software

Industria de software din România pierde anual peste 100 de milioane de dolari și 3.000 de locuri de muncă din cauza pirateriei, în condițiile în care 63% din utilizatorii de PC-uri au folosit anul trecut cel puțin un program fără licență, susțin reprezentanții Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) și cei ai Business Software Alliance (BSA).

Mai mult, orice produs software folosit fără licență înseamnă lipsa unei tranzacții și implicit a unor taxe pe care statul ar fi trebuit să le perceapă în mod normal.

REACȚIE Diana Buzoianu ironizează rezoluția PSD privind viitorul guvern, adoptată la Consiliul de la Sinaia: „O hârtie cu multe promisiuni”

20:47

TENSIUNI Blocaj masiv pe Dunăre: 80 de nave așteaptă la rând să ajungă în porturile Ucrainei sub amenințarea bombelor

20:46

„Dacă rata pirateriei ar scădea cu 10%, veniturile la bugetul de stat ar crește cu 87 de milioane de dolari, iar dacă scăderea ar fi de 15%, ar însemna venituri în plus de 145 de milioane de dolari”, a precizat Magda Popescu, reprezentant BSA în România. Totodată, pentru industria IT, scăderea ratei pirateriei cu 15% ar însemna o creștere cu 831 de milioane de dolari.

Până în luna august, au fost înregistrate 212 dosare penale care vizează criminalitatea în acest domeniu. În 66 dintre acestea, s-a dispus începerea urmăririi penale față de 81 de persoane, suspectate de săvârșirea a 112 infracțiuni prevăzute de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Cea mai frecventă încălcare a legii o reprezintă folosirea unui singur software licențiat pe mai multe computere.

Director IGPR: Din moment ce rezultatele sunt bune, înseamnă că și legislația e bună

În România, prima pedeapsă cu închisoare pentru piraterie software s-a pronunțat în vara anului 2008.

„Problema este propagarea fenomenului în mediul online. În mediul virtual, este totodată mai greu să-ți ștergi urmele. În ultimii ani, trendurile s-au schimbat de la rețelele de cartier și ODC-ul la torrente. Dacă în trecut urmăream rețelele de cartier, acum suntem pe urmele unor rețele internaționale”, a declarat pentru gândul Aurel Dobre, șef-serviciu Protecția drepturilor de proprietate intelectuală IGPR.

Cu toate că aceste anchete îi vizează în principal pe cei care desfășoară activități comerciale, Dobre a avertizat că și utilizatorii unor astfel de servicii riscă să ajungă în centrul unei cercetări penale.

Chiar dacă descărcarea unui film protejat prin drepturi de autor este ilegală, reprezentanții Poliției susțin că nu au efectivele necesare pentru a gestiona fenomenul. „Asta ar însemna că Poliția ar trebui să fie atent la orice utilizator, însă la nivel național sunt circa 1.200 de polițiști care se ocupă de așa ceva”, a declarat Claudiu Scarlatache, director la Direcția de investigare a fraudelor.

Scarlatache este de părere că, „din moment ce rezultatele sunt bune, înseamnă că și legislația e bună”. În ultimii șase ani, rata pirateriei software a scăzut cu 9%, un ritm de trei ori mai accentuat decât cel din Uniunea Europeană. Chiar și în perioada de criză economică, s-a înregistrat o scădere a pirateriei, în timp ce la nivel mondial aceasta a crescut cu șapte procente, a adăugat și Magda Popescu.

„Există amenzi penale, există persoane cercetate penal, însă ne confruntăm cu dificultăți în ceea ce privește gestionarea întregului fenomen infracțional. Legislația a fost tot timpul upgradată”, a mai precizat șeful direcției de investigare a fraudelor.

Legislație la standard european, execuție la standard românesc

Avocata Magda Popescu este de părere că o eventuală modificare a legislației în domeniu astfel încât să fie mai bine reglementată situația persoanelor care descarcă de pe Internet materiale protejate de dreptul de autor ar trebui să țină cont de două aspecte.

„Este o chestiune sensibilă pentru că trebuie realizat un echilibru între libertatea accesului la Internet și tehnologie și asigurarea dreptului la proprietate intelectuală”, a declarat Popescu pentru gândul.

Reprezentanta BSA susține că deși legislația națională este la standard european, există anumite probleme în ceea ce privește mijloacele procedurale prin care este aplicată legea. „Spre exemplu, mandatul de percheziție pentru sistemele informatice este distinct de autorizația de percheziție a unui spațiu. De aceea, pentru a verifica licențele, poliția trebuie să ridice computerele, ceea ce poate bloca activitatea agentului economic, chiar dacă nu este nimic în neregulă”, ne-a explicat avocata.

Popescu a mai atras atenția asupra faptul că infracțiunile de acest tip erau soluționate în trecut la tribunal, iar la sfârșitul lui 2010 au fost mutate la judecătorii. „Cei de la tribunal erau foarte pregătiți. Acum este nevoie de foarte multă instruire, iar schimbarea înseamnă o pierdere de resurse care începe ce se simtă”, argumentează Popescu.

Campanie de prevenire a pirateriei software: „Poți să treci de orice verificare cu bine?”

BSA și IGPR au lansat marți o nouă campanie de informare și prevenire a pirateriei software, numită „Poți să treci de orice verificare cu bine?”.

Peste 30.000 de companii vor fi informate cu privire la faptul că utilizarea software-ului pe mai multe calculatoare decât numărul permis prin licență, completarea contractelor de licențiere cu date false, folosirea altor versiuni decât a celor contractate sau pur și simplu utilizarea de software fără licență constituie infracțiuni circumscrise pirateriei software și sunt fapte penale de natură economică.

Recomandarea către aceste companii și, în general, către toți agenții economici este realizarea în următoarele două săptămâni a unui „audit” intern prin care să stabilească dacă folosesc licențele în conformitatea cu legea.