O copită blândă pentru Becali

Gigi Becali tocmai s-a hotărât. Nu mai meditează și nu se mai roagă o săptămână, la „Împăratul Cristos”, ca să-i arate calea de urmat, ci rămâne în PNL și gata! Instalat în partid cu puțin timp înaintea alegerilor din decembrie, anul trecut, deputatul miliardar n-avea în intenție să încingă, atât de curând, legătura cu Cerurile. L-a obligat însă șeful liberalilor, care, astăzi, într-o discuție între patru ochi, l-a invitat să aleagă între a activa cel puțin doi ani, ca simplu membru al PNL și a se reîntoarce în fruntea propriului partid. Astfel, planul lui Becali ca formațiunea gazdă să absorbă micul său PNG, ceea ce i-ar fi adus, potrivit uzanțelor, o funcție în Biroul Politic liberal, s-a năruit. Absorbția, despre care a pomenit de mai multe ori, n-a constituit subiect de conversație cu Antonescu, care, în schimb, i-a sugerat că locul său este la conducerea PNG. I-a spus-o frumos, flatându-l chiar și-n fața la presei – „E limpede, domnul Becali nu poate fi un parlamentar oarecare, domnia-sa are trăsături de lider” -, dar acestuia nu i-a picat deloc bine. Pe același ton măgulitor, Becali l-a informat că, dacă s-ar retrage din PNL, singurul său regret ar fi acela că nu-l va mai putea suține cu atâta tărie la Președinția României. Iar lui Crin Antonescu, care, până atunci, părea că se amuză sincer de vocalizele politice ale interlocutorului său, i s-a străpezit zâmbetul.
Dar de ce i-a dat președintele liberal o copită blândă lui Gigi Becali? Personal, nu are a-i face niciun reproș, înțelegerea dintre ei a fost respectată și, totuși, ar fi mai liniștit știindu-l afară. La Congresul PNL din această lună, unde se confruntă cu o opoziție mică, dar încăpățânată, prezența controversatului patron al Stelei în partid ar putea constitui un punct nevralgic. Concret, lui Crin Antonescu i s-ar putea imputa că, în timp ce criticilor încearcă să le pună botniță, lasă să zburde pe la toate televiziunile, un personaj agresiv, care înjură și sfidează sub emblema PNL, acaparând, uneori, discursul de partid și țintind să intre în conducerea acestuia. Și nu doar gruparea Tăriceanu-Chiliman gândește astfel, ci și alți vechi liberali, care au mormăit, nemulțumiți, chiar la primirea lui Becali în partid. Pe aceștia, ar fi vrut Crin Antonescu să-i priveze de obiectul dezbaterii. Dacă miliardrul s-ar fi întors în PNG, rumoarea s-ar fi stins de la sine, dar, cu el în PNL, nu va face decât să se întețească, Becali dovedindu-se imprevizibil și imposibil de temperat. Cândva, în campania prezidențială, va contabiliza atât mărunțișul electoral adus, cât și pierderile cauzate de prestația publică a acestuia, pe care, niciodată, liderul liberal nu a dezavuat-o.
Gigi Becali a luat, fără sfatul lui Iisus, o decizie de negustor: dacă a plătit pentru un cal (prin anii 90, era simbolul unei aripi liberale), nu e profitabil să renunțe la el, doar fiindcă l-au apucat năbădăile și vrea să-l arunce din șa. E un bun mijloc de transport, l-a dus în Parlament și, pe viitor, după ce se încheie Congresul, l-ar putea purta în cercul puterii din PNL. Toate posesiunile sale sunt mari, grandioase, numai PNG e mic și nu mai crește. Așa că și-a cumpărat un jilț aurit într-un partid mare și o copită blândă e doar un pas înainte.