Dragă hipstere, bine te-ai trezit!

M-aș bucura nespus ca zecile de mii de tineri care ies pe străzile Bucureștiului de două săptămâni să marcheze, prin îndârjirea și lozincile lor, semnul că o generație până acum aflată în adormire civică s-a trezit la viață. Bravo, mai bine mai târziu decât niciodată, este o bucurie să vezi oameni curați și necumpărați care protestează. La fel de mult m-aș bucura și ca această mișcare să nu aibă sfârșitul furioșilor filozofi de tip Occupy Wall Street.

Știu că în Piață nu sunt doar hipsteri, ci mai sunt și oameni din alte generații, cu alte preocupări, care percep eticheta aceasta drept o minimalizare sau chiar o jignire. Știu, în Piață cântă o mulțime de oameni diverși, nu rage o turmă. Mulți dintre ei au mai protestat și cu alte ocazii. Însă tocmai pentru că voi, tinerii corporatiști anti-corporație, hipsterii, hippioții moderni sau psy-erii eco sunteți nou-apăruți în peisajul socio-politic și de la voi a pornit totul, trebuie să știți câteva lucruri.

CULTURĂ Operele lui Constantin Brâncuși au cucerit Parlamentul European. Documente inedite și imagini de arhivă au fost prezentate în premieră la Bruxelles

21:36

TEHNOLOGIE Sute de echipamente radio neconforme, descoperite la vânzare în Dragonul Roșu. ANCOM avertizează că puteau afecta comunicațiile de urgență

21:33

Nu ai mai protestat până acum sau dacă ai ieșit vreodată în stradă pentru un țel, ai făcut-o fie într-un număr care a generat doar ridicări din sprânceană, fie mai degrabă ca spectator. Nu te-a interesat politica, ai refuzat superior să te informezi despre societatea în care trăiești, despre oamenii care învârt pe degete România și despre ițăraia din spatele vorbelor goale aruncate zilnic de politicieni sau de jurnaliști corupți și co-interesați politic. Nu ai învățat să faci diferența între o sursă credibilă de informare și o vuvuzelă, o petardă sau o fumigenă, lansate din politică sau din presă.

Ai ales în schimb, cu aceeași superioritate snoabă și bazată pe te miri ce, să te informezi aproape exclusiv de pe Facebook, Twitter și bloguri, din spusele și viziunile trunchiate ale unora și altora, nu din documentele și articolele corecte care sunt și ele pe internet, însă trebuie să știi să le dibuiești.

Poate că de aceea, până acum, ai ales să nu ieși în stradă și să nu strigi împotriva unor chestiuni cel puțin la fel de grave precum mediul înconjurător sau sfidarea legii în cazul Roșia Montană. Statul, justiția și politicienii români au tras apa peste noi mult mai des decât se pregătesc să o facă acum, într-un sat din Transilvania. Se scoate aur cu cianură și în alte locuri din România. Se jupoaie munții în Moldova de ani de zile. Se fură, se corupe. O știi, dar ca dintr-un film la care poți să ieși din sală când vrei tu.

Nu te-a interesat. Nu a sunat la fel de apetisant și cool precum „Uniți, salvăm!”. Sau te-a interesat, dar nu ai știut pe cine să crezi, pe Facebook nu ți-a explicat nimeni cam cum ar sta treaba de fapt.

Și asta enervează pe mulți care, altfel, îți dau dreptate ție și prietenilor tăi, dar au o strângere de inimă când se uită la voi.

Acum, te-ai trezit. Ceva nu e în regulă cu țara în care trăim. Realitatea în care funcționezi, chiar dacă te ferești de politică și pragmatism social ca de dracul, nu poate fi cuprinsă în 140 de semne sau într-un status cu „feeling”. Politicienii sunt corupți, nu respectă legile pe care ei înșiși le promovează sau le aclamează. Statul nu funcționează, e un aparat greoi, însă la fel de flexibil la banii unei corporații, ca o pițipoancă atunci când simte miros de Audi sau Mercedes tunat. Bine te-ai trezit, dragă hipstere! Așa e-n tenis, și nu doar în România, ci peste tot în lume, într-un grad mai mult sau mai puțin ridicat.

Cred că te-ai lămurit și singur de ce o mare parte a presei și a politicienilor nu te iau în seamă pe tine și protestele tale, ba chiar încearcă să le denigreze. Aș vrea să pricepi însă și de ce oameni onești, care împart poate o parte din principiile pentru care strigi și tu astăzi în Piață, zâmbesc triști când se uită la tine.

Acești oameni care se uită la carnavalul anti-Roșia Montană nu sunt cumpărați și nu sunt idioți. Au mai văzut proteste, sunt informați și nu au intenții rele. Ei privesc însă la niște zeci de mii tineri care deocamdată dau toate semnele că vor sfârși cu protestul lor la fel cum au terminat-o și sutele de mii de epigoni ai Occupy Wall Street. Doar cu o amintire cool.

Acești oameni se întreabă de ce îți este greu să articulezi împotriva cui strigi. De ce nu te adresezi partidului sau politicienilor care au inițiat și promovat proiectul Roșia Montană. De ce, în loc să strigi în fața Guvernului sau a Parlamentului sau în fața casei unui politician, acolo unde se află decizia pe acel proiect, te plimbi prin cartiere, unde aduni surâsuri și bezele de la ferestre. De ce nu spui clar, într-un manifest, împotriva a ce te-ai revoltat. De ce în două săptămâni, niște băieți și fete deștepte dintre voi nu s-au adunat să-și pună capul la treabă și să facă auzite argumentele și cererile voastre, coerent și rece.

Unii, mai cârcotași, se întreabă ce ai face tu, hipstere, dacă ministrul de Interne ar considera într-o bună zi că nu mai ești „ultra-civilizat” și în „canoane” cu protestul tău și va da ordin jandarmilor să disperseze mulțimea adunată „neautorizat”. Ai fi dispus să înduri prin ce au trecut cel mai recent tinerii turci, în Gezi Park?

Mișcarea Occupy Wall Street a sfârșit prin a fi cea mai cool și hipsterească revoltă împotriva sistemului, din istoria recentă. A schimbat ceva? Nu. Absolut nimic. Nu a produs nimic pe scena politică, nu a sărăcit vreo corporație imorală, nu a schimbat vreo politică de stat. De ce? Printre altele, și pentru că a avut un mesaj difuz, împărțit într-o mie de utopii și cerințe vagi, neînsoțite de soluții. Pentru că mândria de a nu avea lideri autentici, care să canalizeze coerent aceste cereri a ajuns să le fie călcâiul lui Ahile.

Tu te-ai trezit târziu, după încercări penibile de a ocupa aule și săli de curs de prin te miri ce facultăți. Și totuși, le repeți greșelile.

Primele semne că așa este au apărut. În lipsa unei coerențe din stradă, vă deslușesc cererile și ideile diverși analiști, sociologi sau activiști, pe Facebook sau pe blog. Spun ei în locul vostru ce gândiți. E ca în comentariile acelea literare stupide, în care unii se străduiesc să arate ce a vrut autorul să spună. Extremiști ideologici de stânga sau de dreapta își poartă războaiele pe cârca voastră.

Semnul suprem: premierul Victor Ponta a ales deja cu cine ar vrea să vă discute poziția. Pe Nicușor Dan și pe Remus Cernea. Te reprezintă ei?

Sper, dragă hipstere, că pentru mulți din Piață nu e vorba doar de Roșia Montană, e mai mult, e ceva ce s-a adunat în toți acești ani. Sau dacă vor retrage legea pentru Roșia Montană, te vei retrage și tu la vreo cafenea sau ceainărie underground, unde să o arzi filozofic și nepăsător ca și până acum? Asta e tot?

Sau poate că de acum încolo nu vei mai spune disprețuitor că nu votezi, că toți sunt la fel și că nu te privește ce face sistemul. Poate că te vei implica și vei supraveghea și altceva decât ce spun că e important liderii de opinie de pe Facebook, a căror autoritate e limitată la maximum 5.000 de „friends”.

PENTRU COMENTARII ȘI ÎNTREBĂRI, VĂ AȘTEPT ȘI PE PAGINA DE FACEBOOK ANDREI LUCA POPESCU