PNL simulează demiterea lui Victor Ponta

Pe 1 februarie, PNL anunța că are, la Senat, o „majoritate negociată”. După o zi, n-o mai avea. Acum cinci zile, o avea din nou, cel puțin pe hârtie, așa că președintele PNL, Vasile Blaga, le-a spus liberalilor că luni, 16 februarie, poate începe operațiunea „Revocarea lui Tăriceanu”. Luni, liberalii au pierdut-o iar, așa că operațiunea se mai amână puțin. Nu știu dacă liberalilor le dă cu virgulă sau doar aruncă niște praf în ochi, important e că jocurile făcute la televizor nu arată decât o trudă chinuită de a prinde puterea.

Luni, prim-vicepreședintele PNL, Teodor Atanasiu, anunța că s-au strâns aproape 80 de semnături pentru demiterea lui  Călin Popescu Tăriceanu de la șefia Senatului, iar surse din PNL au spus, pentru gândul, că ar fi mai mulți cei care vor vota.

EXCLUSIV Povestea „ambulanței negre”. De ce au fost revopsite salvările MApN

05:00

FLASH NEWS SUA au mediat în secret eliminarea materialului nuclear din Siria din perioada lui Bashar al-Assad

00:48

În realitate, grupul PNL are, la Senat, abia 58 de membri și doi afiliați, asta după ce l-au pierdut și pe Varujan Vosganian, proaspăt demisionar din partid. Mai sunt alți opt senatori independenți, dintre care cinci sunt racolați de Mircea Geoană, doi foști pepedediști și încă unul, demisionar din PNL, dar susținător al aripii Tăriceanu. Adică 67 în total, cu UDMR ar fi 75. Amuzant e că lor le-ar trebui 85 de voturi ca să-l schimbe pe Tăriceanu de la șefia Senatului, ceea ce înseamnă că sunt pe minus cu vreo zece voturi.

Unde o fi majoritatea respectivă, nu știu. La Senat sigur nu e, la Camera Deputaților nici atât. Fără o destabilizare a UNPR sau măcar a grupului PC-PLR, liberalii au șanse minime să ajungă la putere și asta o știu și ei.

Până una alta, jocul de-a negocierea și rostitul numerelor de senatori ca la loto iese frumos. Liberalii se chinuie să-și testeze majoritatea, să-și pregătească terenul pentru o moțiune de cenzură prin care să dea jos Guvernul Ponta, pesediștii nu se lasă, ba chiar au plănuit și ei un joc la schimb, și anume să iasă din plen când va veni momentul votului.

În definitiv, problema este mai simplă decât pare. Călin Popescu Tăriceanu este o piesă fără importanță, schimbarea lui de la conducerea forului sperior este doar o mișcare pentru a verifica niște statistici. PNL vrea cu tot înadinsul să prindă, din nou, gustul puterii, mai ales acum, după ce a câștigat cea mai înaltă funcție în stat. Dar pentru că PSD are, în continuare, o majoritate foarte stabilă, negocierile merg mai mult la relanti. Cam ca un melc care se tărâște către o scoarță de copac, lăsând în urmă o dâră lipicioasă, doar-doar de s-o mai prinde cineva în horă.

Și cum nu se pot face de râs cu o moțiune de cenzură care să pice cu brio, în loc să pice Guvernul, PNL face teste de mentenanță înainte, pe sistemul „să vedem ce-avem noi aici”. Și anume, cele două operațiuni „Revocarea lui Tăriceanu” și „Revocarea lui Zgonea”. Dar când nici la teste nu iese socoteala, ce te faci? Așa că preferă să mimeze negocierile, să mimeze o strategie pusă la punct pentru ca, la final, să mimeze, cel mai probabil, guvernarea.

P.S. Să ne amintim că o strategie asemănătoare a avut-o și răposata USL. După ce au reușit să pice guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, majoritatea încă era fragilă. Până în vară, USL a strâns mânuțe de vot, a testat numărul lor chiar prin revocarea Robertei Anastase de la Camera Deputaților și a lui Vasile Blaga de la Senat, pentru ca mai apoi să aplice lovitura supremă: suspendarea lui Traian Băsescu. Pentru că, în realitate, în Parlament nu vorbim, din păcate de oameni, de personalități, ci de numere.