Ordinul Arhitecților: Această tragedie – un potențial de dezastru de dimensiuni nebănuite

Președintele Ordinului Arhitecților din România a declarat, într-un interviu acordat RFI, că situația cluburilor, barurilor sau restaurantelor care nu respectă normele de siguranță este extrem de gravă și, probabil, extrem dificil de apreciat.

„Ea nu este nici pe departe un caz izolat, această tragedie reprezentând de fapt un potențial de dezastru care are dimensiuni nebănuite. Este vorba de o stare a lucrurilor în cultura contruirii și evident că ne pune pe gânduri și trebuie intervenit de la nivelul conceptual până la cel operațional, pe toate planurile”, a spus Șerban Țigănaș.

Președintele OAR a precizat că în cazul construcțiilor noi există o procedură destul de bine definită de proiectare, autorizare, avizare, recepție și utilizare, însă situația construcțiilor existente este mai gravă, mai ales dacă ele au fost gândite pentru alte funcționări și sunt transformate.

ULTIMA ORĂ Guvernul Bolojan pregătește noi măsuri pentru criza din energie. Peste 5 milioane de lei din Fondul de Rezervă urmează să fie alocate pentru lucrări de dragare pe Dunăre

15:20

FLASH NEWS Record pe Canalul Mânecii. 230 de persoane au traversat marea într-o singură ambarcațiune

15:18

„Situația de la clubul care a ars face parte din această categorie, iar aici nu se respectă legea masiv, pentru că de fapt orice schimbare de destinație cu aceeași funcțiune care se transformă, trebuie să treacă printr-un proces de autorizare de construire și acest lucru nu se întâmplă masiv”, a mai spus Țigănaș.

Întrebat dacă în amenajarea unui spațiu ca cel de la clubul Colectiv sunt cooptați arhitecții, președintel OAR a precizat că, așa cum știe toată lumea, recursul la arhitecți este foarte slab în România.

„Se știe că în România improvizația este o procedură curentă și foarte mulți dintre cei care construiesc fac lucrul acesta începând cu o mare economie, adică nerecurgând la un profesionist pentru a gândi lucrurile corect. Aici suntem într-o situație absolut dramatică. Unii dintre noi sunt de vină pentru că acceptă intervenții neprofunde, parțiale, la limita obținerii unor documente și fără să își urmărească transpunerea în realitate a proiectărilor pe care le-au făcut. Orice amenajare trebuie să fie realizată de profesioniști calificați”, a explicat Șerban Țigănaș.

Potrivit acestuia, atunci când apar probleme după o amenjare făcut cu arhitect, răspunderea revine patronului, dar și arhitectului.

„Întotdeauna răspunderea este a celui care este proprietar și inițiază lucrarea. Evident că și arhitectul, inginerii, constructorul, toți sunt responsabili și, din păcate, sistemul legislativ nu dă o putere suficient de mare celor care au proiectat și au semnat pe proiectul respectiv, să aibă un drept de veto când lucrarea se dă în folosință în cazul în care nu s-a respectat tot ce au prevăzut ei acolo. Și aici trebuie schimbată legea”, a mai spus acesta.

El a mai precizat că arhitectul este cel care trebuie să cunoască ce prevede legislația apropo de numărul de căi de acces, dimensiunile ferestrelor și ale ușilor, dar a subliniat că mai este o problemă și a verificatorului legal de proiecte care dă a doua semnătură responsabilă care se pune pe proiectele executate legal, iar a treia este a avizatorului din partea ISU.

„Eu cred că este bine să existe această înlănțuire pe elementele sensibile. Dar apăs din nou pe concluzia că între hârtie și realitate este o diferență mult prea mare, iar momentul cel mai important, de la care nu trebuie să existe rabat, este recepția lucrărilor de construcții, înainte de a fi date în folosință”, a mai spus președintele OAR.

Acesta a vorbit și despre situația clădirilor cu risc seismic, precizând că este foarte posibil ca și unele construcții care nu au primit bulină roșie să fie, de fapt, nesigure.

„Eu cred că nu a existat capacitatea de a acoperi toate construcțiile din categoria respectivă cu expertize. A doua întrebare pe care mi-o pun, văzând această intenție de a închide spațiile cu acces pentru public care se află în astfel de construcții este: de ce sunt ignorați locatarii? Sunt clădiri cu multe etaje, multe dintre ele cu apartamente deasupra de care nu se spune nimic. Sunt în pericol doar cei care ar intra într-un teatru, club, magazin, agenție bacară, iar cei care trăiesc efectiv deasupra nu? Pe mine m-a surprins această abordare. Și îmi pun întrebarea asupra soluțiilor”, a mai spus sursa citată.

Țigănaș a mai spus că în România există un soi de blocaj la nivel de lege care nu permite ca resurse financiare din bugetul public să fie folosite pentru a salva, consolida și pune în siguranță clădiri care se află în proprietate privată.

„Nu există o metodă prin care să se poată interveni, în regim de urgență, de interes public, pentru că multe construcții sunt monumente istorice, clădiri de patrimoniu, indiferent de cine este proprietarul lor, sunt interes public pentru întreaga comunitate, poate întreaga țară și unele pentru patrimoniul universal”, a explicat el.

OAR a făcut o propunere Parlamentului, dar aceasta a fost respinsă într-o primă instanță.

„Sperăm că pe fondul absolut dramatic al recentelor evenimente lucrurile să fie regândite. A doua soluție pe care o sugerez este evident o modificare a legislației generale de autorizare a construcțiilor, în sensul că ar trebui cumva introdusă și conștientizată această procedură în ideea că orice intervenție asupra unei construcții este un act de contruire. El trebuie adus la cunoștiința autorității care decide care este calea pentru intervenție. (…) La ora actuală este o singură procedură care îți cere aceleași avize pentru modificarea unei ferestre sau pentru modificarea integrală a unei construcții complexe. E vorba de o nuanțare care să nu mai creeze acest apetit al celor care au de făcut o lucrare minoră și care evită legalitatea pentru că birocrația este chinuitoare” a mai spus președintele OAR.

Acesta a precizat că speră ca verificările care se vor face în perioada următoare să aibă un efect suficient de puternic ca să ducă la schimbări care sunt absolut necesare.