@elpapacol: „Vino, ca o ploaie în deșert…”

Prin vizitele apostolice, orice Suveran Pontif face, în primul rând, o „politică a prezenței”. Sintagma aparține cardinalului Etchegaray, subtilul diplomat eclesiastic (Dumnezeu să-l aibă în pază, la aproape 100 de ani), emisarul particular al Sfântului Scaun în vremea Papei Ioan Paul al II-lea.

 

Pe 6 septembrie, Papa Francisc își va începe călătoria în Columbia, unde credincioșii – care n-au mai primit în mijlocul lor un Papă de vreo trei decenii – îl așteaptă ca pe o ploaie în deșert. „Vino, ca o ploaie în deșert” e chiar un vers din refrenul cântecului care a devenit imnul oficial al vizitei.

 

Bogota, Villavicencio, Medellin și Cartagena. Papa va rămâne în Columbia și doar aici timp de patru zile, lucru rar în călătoriile pontificale (care cuprind, de regulă mai multe țări, iar șederea în fiecare e mai scurtă). De ce e atât de important locul acesta cu peste 48 milioane de suflete, asimilată de noi, europenii, din păcate, exclusiv cu marile carteluri ale drogurilor?

 

Francisc e profund interesat de evoluțiile politice care la sfârșitul anului trecut au dus la semnarea unui controversat acord între regimul de la Bogota și grupările rebele FARC (Forțele Armate Revoluționare din Columbia), după peste o jumătate de veac de război. În decembrie anul trecut, fostul și actualul președinte, Álvaro Uribe Vélez  și Juan Manuel Santos Calderón (care, ca Obama, în avans, un Nobel pentru Pace), au fost prezenți la Vatican, Papa purtând, cu fiecare separat și cu amândoi împreună, lungi discuții despre pacea fragilă din țară, pentru care el însuși a făcut în ultimii ani eforturi neobosite.

 

Încă din primăvară, când a fost anunțată vizita Papei Francisc (ultimul care călcat pe pământ columbian a fost Ioan Paul al II-lea, în 1986, în plin război), monseniorul Ettore Balestrero, nunțiul (ambasadorul) apostolic la Bogota, a explicat întâlnirea Suveranului Pontif cu poporul Columbiei ca pe o misiune sacră de reconciliere, încercând să-l însoțească pe drumul iertării și al armoniei sociale. Motto-ul acestei călătorii este „Demos el primer paso” (Să facem primul pas).

 

Face politică Papa? În calitate de șef de stat, face și politică lumească. În calitate de părinte spiritual face, cum o repetă de câte ori are prilejul,  politica Evangheliei, politica Decalogului, a celor zece porunci.

 

„Mensajero lleno de alegría,/ eres enviado del Señor./ Vienes como lluvia en el desierto,/ dándole esperanza a nuestro pueblo…”