Unde se înregistrează SECETĂ pedologică. Care este cultura agricolă de toamnă afectată de LIPSA umidității. Fermier: „Este apă doar în primii 20 de centimetri de sol”

Informația ANM privind deficitul de apă la cultura grâului, pe adâncimea de sol 0-100 cm, este confirmată și de Ion Olteanu Constantin, unul dintre fermierii mari ai României. Numai în toamna anului trecut el a însămânțat o suprafață de 5.000 ha cu grâu pe raza a 62 de localități din Giurgiu, Ilfov, Teleorman și Dâmbovița.

Pe terenurile semănate de Olteanu, în mare parte este prezentă apa doar în primii 20 de centimetri de sol, ca urmare a slabelor precipitații înregistrate în luna octombrie a anului trecut. În rest, deficitul de apă este mare.

„Vara secetoasă combinată cu o toamnă lungă și cu deficit de umiditate au generat această lipsă de apă în sol, una care se cifrează la 150 de litri. Asta chiar dacă au căzut câteva ploi la mijlocul lunii octombrie 2019. Și așa, precipitațiile din toamnă au permis rapiței să răsară. Este mult mai bine ca anul trecut. A răsărit și grâul, atât în fermele mele, cât și în zona de sud vizitată de mine. Pe fondul lipsei de apă am mizat în toamna anului trecut pe grâul Glosa, genetică românească cu care am semănat circa 30% din suprafața amintită, datorită rezistenței la secetă”, a precizat pentru Gândul.info, Ion Olteanu Constantin.

FLASH NEWS SUA se folosesc de activele Lukoil ca pârghie pentru a face presiuni asupra Rusiei în negocierile de pace cu Ucraina

22:14

ACTUALITATE Cauza penuriei de unt românesc pe rafturile magazinelor: Laptele vacilor carpatine nu este suficient de gras

22:04

Conform ANM, în aceeași perioadă, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și izolat optime, în Maramureș, cea mai mare parte a Olteniei și a Crișanei, local în nordul, nord-estul, estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul și sudul Moldovei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei, sud-estul Dobrogei.

În același interval precizat va predomina o vreme în general normală sub aspect termic, în cea mai mare parte a țării.

„Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între minus 5 și plus 5 grade Celsius, valori apropiate de mediile multianuale, pe întreg teritoriul agricol al țării. Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între minus 1 și 9 grade Celsius, în toate zonele de cultură. Temperatura minimă a aerului se va situa între minus 9 și 0 grade Celsius în majoritatea regiunilor agricole, local producându-se îngheț superficial la sol. Se prognozează precipitații mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare) în aproape toată țara, fiind însoțite de intensificări temporare ale vântului. În zonele joase și de luncă vor fi condiții de producere a ceții”, se mai menționează în documentul celor de la ANM.

În contextul celor precizate mai sus, procesele vegetative ale plantelor vor evolua lent în majoritatea regiunilor agricole, iar în zonele centrale, nordice și estice se va menține stadiul de repaus biologic.

Uniformitatea și vigurozitatea culturilor de toamnă va fi în general medie și slabă, îndeosebi în semănăturile întârziate fenologic, precum și pe terenurile unde se vor menține deficite de umiditate în sol.

Fenologic, orzul și grâul de toamnă semănate în epoca optimă se vor afla în fazele de înfrunzire și înfrățire (30-100%), iar la culturile tardive vor predomina răsărirea (80-100%) și apariția frunzei a treia (40-100%).

Rapița semănată pe unele suprafețe din sudul, sud-estul, vestul și centrul țării va parcurge faza de înfrunzire (7-15 frunze), starea de vegetație a culturilor fiind pe ansamblu bună și medie.

La speciile pomicole și viticole se va menține stadiul de repaus biologic, în majoritatea plantațiilor. În condițiile meteorologice menționate, lucrările agricole de sezon se vor desfășura pe ansamblu normal, exceptând zilele cu precipitații.

Ca recomandări ale specialiștilor agrometeo ai ANM, aceștia amintesc efectuarea arăturilor adânci pe terenurile agricole unde umiditatea solului permite intrarea utilajelor în câmp, precum și continuarea verificării sistematice a viabilității plantelor la culturile de toamnă și a mugurilor de rod la speciile pomi-viticole.

De asemenea, cei de la ANM recomandă încorporarea gunoiului de grajd în câmp și fertilizarea cu îngrășăminte pe bază de fosfor și potasiu.

În ceea ce privește fertilizarea, producătorul agricol este de părere că aplicarea de amendamente, astfel încât să se reducă acidificarea solului reprezintă o soluție de diminuare a poluării cu îngrășăminte.

„Terenurile unde au fost aplicate amendamente, au producții cu cel puțin o tonă de grâu mai mult și cu ceva economie la aplicarea îngrasamintelor. Și asta pentru că la un nivel al acidității spre neutru are loc o mai bună asimilare a azotului și a fosforului. Problema acidificării este una generală, o mare parte din solurile României fiind deja acide. Aici, statul ar putea interveni fie prin subvenționarea amendamentelor, fie prin acordarea creditelor cu dobandă rezonabilă pe termen de șapte ani. Recuperarea investiției mari, de 1.000 de lei la hectar, se face greu. Ar avea de câștigat și statul, prin taxe mai multe colectate, fermierul prin producții mai mari și mediul și populatia prin aplicarea unei doze mult mai reduse de îngrășăminte”, a conchis Ion Olteanu Constantin.

Sursa foto: Ion Olteanu Constantin/Facebook