BUCUREȘTI. Activiștii Greenpeace au protestat în fața PMB. Aceștia vor creșterea numărului de piste de biciclete

Mai mulți activiști Greenpeace au protestat, marți, în fața Primăriei București și au cerut creșterea numărului de piste de biciclete, ca alternativă la soluțiile de transport actuale, în condițiile în care Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale europene.

Protestul, rezultat al la analizei „Calitatea aerului în România în anul 2019”

Potrivit unui comunicat al Greenpeace, acțiunea vine în urma analizei ONG-ului a raportului „Calitatea aerului în România în anul 2019”, publicat de Ministerul Mediului, prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), în aprilie.

Conform analizei Greenpeace România, în București și în țară sunt în continuare depășiri ale limitelor de poluare la praf și noxe care pun sănătatea publică în pericol. În lipsa unor măsuri urgente la nivel local, România riscă amenzi uriașe din partea Comisiei Europene.

ECONOMIE Petrișor Peiu face radiografia economiei în recesiune. Ce arată cifrele despre măsurile luate de Bolojan

09:53

AGRICULTURĂ Dezastru în “patria verzei”. În cel mai mare bazin legumicol din Dâmbovița, 1 kilogram a ajuns să se vândă cu 40 de bani. Un producător face îndemn la unitate în negocierea prețului

09:48

Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului are foarte multe defecțiuni

Una dintre concluziile analizei este că, deși în anul 2019 s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a calității aerului, comparativ cu 2018, Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) are foarte multe defecțiuni. Conform datelor oficiale, în 2019, au fost întreruperi extrem de mari în captarea datelor privind poluarea aerului, nu s-au monitorizat corespunzător anumiți poluanți periculoși precum praful fin (PM 2.5) și dioxidul de azot (NO2), iar unele stații oficiale sunt amplasate în locuri irelevante. Astfel, concluzia că aerul a fost mai curat în 2019 decât în 2018 nu poate fi bazată pe date concludente.

„Bucureștiul nu se mai regăsește în lista orașelor cu depășiri ale mediei anuale la dioxid de azot în 2019, deși în 2018 a fost prezent. Dar asta se întâmplă din cauza faptului că, în 2019, nivelul de poluare nu a fost măsurat decât la o singură stație din București, comparativ cu toate cele 8 stații care au monitorizat dioxidul de azot în 2018”, conform ONG-ului.

În anul 2019, au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită anuale pentru dioxid de azot la 6 staţii din țară: BV-1 Brașov (stație de trafic), BV-3 Brașov (stație de trafic), CJ-1 Cluj (stație de trafic), HD-1 Deva (stație de fond urban), TM-1 Timișoara (stație de trafic) și TM-5 Timișoara (stație de trafic).

Potrivit sursei citate, amplasarea și alegerea tipului de stații pentru monitorizarea poluării aerului din trafic în București a fost subiectul celei mai recente proceduri de sancționare, din 14 mai 2020, în care Comisia Europeană avertiza că „România nu a respectat valorile-limită pentru dioxidul de azot (NO2) în aglomerările București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și nu a luat măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire. Comisia solicită de asemenea clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentrațiilor de dioxid de azot (NO2) într-una dintre aglomerări (București). Prezența unor concentrații ridicate de NO2 implică riscuri pentru sănătatea umană.”

Praful fin (PM 2.5), considerat de specialiști ca fiind cel mai periculos indice de poluare și care se află în strânsă legătură cu arderile motoarelor, a fost monitorizat în 2019 doar la două dintre cele opt stații existente în București și în împrejurimi. Stațiile de tip trafic de pe bulevardul Mihai Bravu și de la Cercul Militar Naţional, acolo unde se înregistrează printre cele mai mari valori de trafic, nu dispun de echipamente pentru măsurarea PM 2.5.

Pentru evaluarea prafului (PM10) în București au fost luate în calcul patru stații în 2019, față de cinci stații în 2018. Chiar și în aceste condiții de monitorizare defectuoasă, s-au înregistrat mai mult de 35 de depășiri ale valorilor limită zilnice la doua stații din București – 46 depăşiri la B-3 București (Mihai Bravu) (stație de trafic), 38 depăşiri la B-6 București (Cercul Militar) (stație de trafic). Tot la aceste stații s-au înregistrat depășiri ale aceluiași indicator și în anul precedent, fapt ce arată lipsa măsurilor urgente pentru a reduce poluarea sau ineficiența acestora.

În 2020 România a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru eșecul sistematic de a reduce poluarea cu praf (PM10) din București. Cetățenii Capitalei au fost expuși în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de praf încă din 2007, iar autoritățile au fost atenționate în mod repetat cu privire la acest lucru.