Ce explicații dau experții pentru numărul mare de decese cauzate de Covid-19. România, a doua rată a mortalității din Europa!

Experții în sănătate explică de ce are România a doua rată a mortalității din Europa. Țara noastră a depășit deja Spania, Franța, Marea Britanie și chiar Italia la numărul de decese cauzate de Covid-19. Deși motivele sunt numeroase și complexe, realitatea este una singură: în România, riscul unui deces este mai ridicat decât în alte state!

Conform ultimei statistici a Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor, România este devansată doar de Cehia într-o nedorită ierarhie a deceselor din cauza pandemiei Covid-19. Datele oficiale arată că, în ultimele 14 zile, s-au înregistrat 4,8 decese la 100.000 de locuitori; iar cu o săptămână în urmă, cifra era mai mică, de 3,5 decese la 100.000 de locuitori. Doar Cehia stă mai prost, cu 6,5 la 100.000! În schimb, Spania are 3,6, iar Franţa şi Marea Britanie, doar 1,9.

Explicații experților și tipologia pacientului român

Un material interesant publicat de adevărul.ro scoate la iveală cauzele numărului mare de decese Covid din România.

Diana Cimpoeșu este profesor universitar doctor, medic-şef al Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean „Sfântul Spiridon” Iaşi şi, totodată, coordonator SMURD Iaşi. Dr. Cimpoeșu este de părere că trebuie să ținem cont și de tipologia pacientului român, care se prezintă tardiv la medic.

EXTERNE „Armata altfel”. Marea Britanie propune tinerilor sub 25 de ani un program de un an pentru a experimenta serviciul militar

22:06

FLASH NEWS „Mă gândeam să renunț la visul de a fi profesor”. Care a fost primul job al Mirabelei Grădinaru, partenera lui Nicușor Dan

21:54

„În opinia noastră, multe dintre cazurile grave sunt cele ale unor oameni care se prezintă foarte târziu la spital. Unii ignoră simptomele, iar alţii pot să le confunde, situaţia e destul de complicată. Pe de o parte, avem oameni care nu suferă de nicio boală, dar care vin la spital speriaţi că s-ar fi putut îmbolnăvi, pe de altă parte îi avem pe cei care sunt bolnavi, dar care nu vin sau atunci când se prezintă o fac tardiv”, a explicat Cimpoeşu.

În plus, mulți dintre pacienții Covid suferă și de alte boli, ceea ce îi face vulnerabili. Iată ce spune medicul Diana Cimpoeșu: „La noi la spital nu am avut decese la persoanele fără comorbidităţi, însă în alte locuri au existat şi astfel de cazuri. Însă este cunoscut faptul că cei care au avut o evoluţie nefavorabilă sufereau şi de alte boli, insuficienţă cardiacă, cancer, diabet sau alte afecţiuni grave”.

Mai multe cazuri pozitive, mai multe decese

Preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, Doina Azoicăi, susține că există o legătură directă între explozia de cazuri din ultima vreme şi numărul tot mai mare de decese: „Din păcate, e o tendinţă care se manifestă şi în alte locuri, creşterea numărului de decese. Eu o pun în legătură directă cu numărul mare de noi cazuri şi cu faptul că boala ajunge să-i afecteze şi pe cei mai în vârstă”.

De aceeași părere este și Răzvan Cherecheș, profesor universitar la Iowa University (SUA), dar şi la Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca. „Vorbind despre mortalitate în general, aş spune că avem mai multe decese din cauza creşterii numărului de cazuri, dar şi din cauză că se testează foarte puţin. Ori, atunci când se stabileşte numărul persoanelor decedate din cauza Covid-19 raportat la suta de mii de locuitori se iau în calcul doar bolnavii.

După părerea mea, în realitate, numărul bolnavilor este de 10 ori mai mare, dar cei mai mulţi nici măcar nu vor afla că sunt bolnavi, din cauză că nu sunt testaţi. Cred că, dacă i-am avea în evidenţe pe toţi cei infectaţi cu SARS-CoV-2, aţi vedea că am vorbi de o mortalitate mult mai scăzută inclusiv la noi”.

Măsuri tardive luate de autorități

În opinia lui Răzvan Cherecheş, autoritățile au luat unele măsuri mult prea târziu – distanțarea fizică, obligativitatea purtării măştilor de protecție, carantitarea localităților etc.

„Ne aşteaptă o iarnă lungă şi grea, iar asta în primul rând din cauza deciziilor şi a indeciziilor. Vă dau un singur exemplu: când rata în Londra a ajuns la 1.00, primarul metropolei a decis ca măştile să devină oligatorii peste tot, inclusiv în spaţiile deschise. Şi avem şi noi un exemplu pozitiv, judeţul Argeş, care în vară era pe un loc fruntaş la numărul de cazuri, dar deciziile bune şi luate la timp au făcut ca focarele de acolo să fie stinse”, a adăugat profesorul Răzvan Cherecheș.

Soluția văzută de el: „Măşti, distanţare şi igienă”.