Unul din doi elevi este victimă a bullying-ului în școală, 27% admit că au fost agresori. „În șase ani, s-a ajuns la o creștere semnificativă. Este îngrijorător!”

Violența în școli devine un fenomen îngrijorător, ultimele date arătând că peste 80% dintre elevi au fost martori la situații de bullying, în timp ce unul din doi elevi spune că a fost victimă a violențelor fizice sau verbale în timp ce era la școală, iar unul din patru elevi admite că a fost agresor.  

Ultimul caz de violență în școală a avut loc săptămâna trecută, la Liceul Ita Wegman, din Sectorul 2 al Capitalei. O elevă a fost bătută cu pumnii și picioarele de o colegă chiar în fața unității de învățământ, iar scenele șocante, la care au asistat mai mulți elevi, au fost filmate de unul dintre martori. Abia după ce imaginile au fost făcute publice de către Gândul, cazul a ajuns și în atenția Poliției Capitalei.

„Este îngrijorător că 82% dintre copii spun că au fost martori ai fenomenului de bullying și 50% dintre ei ne spun că au fost victime. Este o creștere față de alt studiu pe care noi l-am desfășurat în anul 2016, când organizația Salvați Copiii a întrebat peste 1.400.000 de copii cum se simt la școală. Ei bine, atunci 73% spuneau că au fost martorii situațiilor de bullying. Acum suntem la 82%. O creștere semnificativă în doar șase ani”, a declarat Cristina Adam, coordonatoarea proiectului „Școli fără bullying”.

RĂZBOI SUA bombardează Iranul pentru a patra noapte la rând

01:14

FINANCIAR Trezoreria SUA a împrumutat lunar 155 de miliarde de dolari în acest an. La cât se ridică dobânzile pe săptămână

00:45

Conform studiilor, în prezent, copiii identifică mult mai ușor situațiile de bullying și le raportează.

„În urmă cu câțiva ani, nu se făcea bine diferența între situațiile de violență și de bullying sau exista o confuzie și se considera că bullying este doar atunci când avem de-a face cu violență fizică sau verbală”, a precizat Cristina Adam.

Potrivit anchetei pe care organizația Salvați Copiii România a realizat-o, rezultatele sunt alarmante:

• 82% dintre elevi au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață;
• aproape jumătate dintre elevii chestionați afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce unu din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații;
• peste un sfert dintre elevi admit că s-au aflat în poziția de autor al unor situații de bullying.

Președintele Consiliului Național al Elevilor, Robert Avram, elev în clasa a XII-a la Colegiului Național „Nichita Stănescu” din Ploiești, spune că profesorii trebuie formați pentru a preîntâmpina situațiile de bullying în școli.

Să nu rămână pasivi. Avem în legislație proceduri și strategii bine scrise, de altfel, dar care, din păcate, nu sunt aplicate în școală, cumva paradoxal, deși ele există. Din punctul nostru de vedere, soluția este destul de simplă. Trebuie să fie formate cadrele didactice în așa fel încât să poată identifica în stare precoce fenomenul, pentru a-l preveni. Atunci când sunt tachinări în clasă, profesorul este persoana care petrece cel mai mult timp cu elevul, deci vede lucrurile astea. Profesorul ar trebui să discute cu elevul și să raporteze.” a mai spus Robert Avram.

Președintele Consiliului Național al Elevilor a adăugat că sunt multe situații în care agresorul este, la rândul lui, victimă fie în familie, fie în clasă, fie între prieteni.

”De multe ori, ajunge să devină agresor din frustrarea pe care i-o cauzează faptul că este victimă, ceea ce e un lucru știut. Trebuie să ne uităm la cauză și să tratăm cauza și nu efectul. Nu se rezolvă nimic cu o simplă sancțiune. Trebuie să-l facem pe elev să înțeleagă de ce este greșită situația în care a fost implicat și ulterior să-l facem să treacă peste moment”, a explicat Robert Avram.

Situațiile de bullying pot fi prevenite

Cristina Adam a subliniat că situațiile de bullying din școli pot fi prevenite, cu condiția aplicării proiectelor de prevenire, în care să fie implicați și elevii, și profesorii, și părinții.

„Sunt țări în care programele de bullying au fost derulate cu consecvență și prin cooperare cu toți cei implicați în actul educațional, și urmărite în ani de zile, s-au observat că pot fi prevenite aceste situații, fenomenul bullying-ului poate fi diminuat” a mai spus Cristina Adam, pentru Gândul.

Vicepreședintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar, Eugen Ilea, spune că acest ”flagel” din școli trebuie să fie foarte bine conștientizat de către părinți, profesori și elevi, pentru a-i putea reduce ponderea.

Avem nevoie de strategii, avem nevoie de resurse astfel încât, dacă nu reducem la zero, să putem diminua acest flagel. Noi, părinții, împreună cu profesorii, cu autoritățile, facem tot ce este posibil astfel încât să putem reduce ponderea bullying-ului în ceea ce privește școala. În București, avem un proiect pilot care ne dorim să devină proiect național, astfel încât conștientizarea în rândul părinților, profesorilor, copiilor a existenței bullying-ului să fie cât mai prezentă”, a precizat Eugen Ilea.

Psihologii atrag atenția asupra faptului că violența și umilințele lasă urme adânci asupra sănătății emoționale a copiilor.

„În general, când vorbim despre bullying, agresorul își alege o victimă care nu se poate apăra. De cele mai multe ori, victima acestui comportament de bullying nu se poate apăra. Asta pentru că se simte slab în comparație cu celălalt, fizic și psihic. Pare că persoana agresivă capătă foarte multă putere, este la îndemână pentru un psihic în formare și care nu știe să facă foarte clar difernța. Pentru un copil, este foarte greu să conștientizeze că a rănit”, a explicat psihologul Anca Boalcă.