Bullying-ul și mitul psihologului școlii arată cifre îngrijorătoare: Unu din patru copii a fost umilit în fața colegilor. ”Școala nu a prioritizat sănătatea emoțională a copiilor”

Bullying-ul și mitul psihologului școlii arată cifre îngrijorătoare: Unu din patru copii a fost umilit în fața colegilor. ”Școala nu a prioritizat sănătatea emoțională a copiilor
Sursa foto: Salvați Copiii România
Publicat: 01/06/2022, 17:15

Ziua de 1 iunie este ocazia potrivită să ne reîntoarcem, adulți sau copii deopotrivă, la jocurile copilărie, dar și să revedem ce putem schimba în bine pentru copiii noștri, mai ales după doi ani de pandemie care au accentuat temeri, anxietăți, frici, neîncrede, neliniște, chiar furie și frustrare. Cifrele confirmă situația îngrijorătoare, pentru că în 2021, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional. 

În școli, bullying-ul face în continuare victime: trei din zece elevi au fost amenințați cu bătaia sau lovirea, în timp ce unu din patru copii a fost umilit în fața colegilor.

Psihologii atrag atenția asupra importanței dezvoltării inteligenței emoționale a copiilor, care îi ajută să gestioneze rațional și cu calm situații complicate, să își gestioneze trăirile negative și să recunoască emoțiile celor din jur.

Despre inteligența emoțională a vorbit și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la Forumului Național organizat de Salvați Copiii România, provocându-l pe ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, să înceapă o campanie de introducere în școli a cursurilor de sănătate emoțională.

În zece minute, un copil poate să își piardă încrederea în sine

Specialiștii atenționează că, în zece minute, un copil poate să își piardă încrederea în sine și în ceilalți, iar consecințele pe termen lung asupra dezvoltării emoționale și integrării sociale să fie extrem de grave.

La nivel european, România ocupă locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unul raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară și cu 23% în rândul celor de 13 și de 15,

Ultimele date de la Ministerul Educației indicau 18.783 de cazuri de violență în rândul elevilor, în anul școlar 2014-2015.

Potrivit unor date prezentate de Salvați Copiii, trei din zece copii sunt excluși din grupul de colegi și tot atâția sunt amenințați cu bătaia sau lovirea, în timp ce unu din patru elevi a fost umilit în fața colegilor.

Rafila: ”Conflictele între copii sunt din cauza componentei emoționale”

Alexandru Rafila a pledat pentru introducerea cursurilor de sănătate emoțională în școli, explicând că acest lucru nu implică mari costuri, ci doar puțină strădanie și bunăvoință din partea celor care au putere de decizie în acest sens.

”De foarte multe ori, conflictele între copii sau între copii și adulți sunt din cauza imperfecțiunii acestei componente emoționale. De multe ori, nu vrem să vorbim despre trăirile noastre, și avem foarte multe de făcut în domeniul ăsta. Nu necesită niște resurse extraordinare, ci bună-credință și înțelegere. Și o pregătire a cadrelor didactice. Îl provocăm și pe ministrul Cîmpeanu cu această ocazie, 1 iunie 2022, să fie ziua în care declanșăm o acțiune de sprijin la nivel național de introducere a cursurilor de sănătate emoțională în școli. Trebuie să începem să formăm cadre didactice”, a spus Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătății susține că astfel de cursuri ar fi extrem de potrivite și pentru politicieni, în pixul cărora stau deciziile privind soarta țării și a cetățenilor, copii și adulți deopotrivă.

Mulți care sunt în politică sau în funcții de decizie ar trebui să facă și cursuri de sănătate emoțională, pentru că atunci când iei o decizie, trebuie să te gândești la impactul deciziilor tale asupra modului în care funcționează societatea și asupra emoției, afectivității care trebuie să existe în comunități.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății

Psihologul școlii, un mit care lovește în sănătatea emoțională a copilului

Dan Cârlea, psihoterapeut, psihanalist de practică privată, a explicat pentru Gândul că implementarea unor astfel de cursuri la nivelul școlilor este imperios necesară, mai ales că, în România, existența psihologului școlii a devenit un mit.

„Despre ideea unor cursuri de sănătate emoţională în şcoli putem spune – din punct de vedere generalist, în afara clarificării a ce înseamnă, la nivel de programă efectivă şi fel de predare această sintagmă generoasă – că orice copil ar putea beneficia de un plus în direcţia înţelegerii propriilor emoţii şi funcţionări interioare. Noi, cu toţii, pe parcursul creşterii şi educării, am învăţat să recunoaştem ce simţim, prin numirea de către mamele noastre a emoţiilor pe care le simţeam.

În mod natural, mamele vorbesc cu copiii foarte mici, oglindind, oarecum, ceea ce trăiesc ei, punând în cuvinte stările celor mici. Formule precum: «Te-ai supărat? Ţi-e frică de jucăria aceasta? Te enervează Tanti Geta când vine la noi şi îţi vine să o alungi?» şi altele  de acest gen care îl ajută pe copil să se dezvolte, să-şi creeze o anumită parte de observator al propriei fiinţe, ieşind din funcţionarea strict naturală, la nivel de instincte.

Pornind de la această etapă, copilul îşi dezvoltă capacitatea de a nu da curs imediat oricărei porniri, de a se putea abţine de la violenţa distructivă manifestată imediat când îl deranjează ceva, adică îşi creează premisele unui om bine inserat între ceilalţi oameni, putând să înţeleagă ce trăieşte el însuşi, dar şi ce trăiesc semenii lui. Desigur, dincolo de intenţiile şi sintagmele generoase, este important şi cum se fac lucrurile, mai ales având în spate exemplul existenţei psihologului şcolii care este, încă, foarte departe de ce ar trebui să fie”,  spune Dan Cârlea.

Rezultatele școlare, puternic influențate de sănătatea emoțională a copiilor

Cristina Adam, coordonator de programe la organizația Salvați Copiii, punctează  faptul că există o legătură foarte strânsă între sănătatea emoțională a copiilor, sănătatea și integritatea lor fizică, modul în care se simt la școală și reușesc să performeze.

„În momentul în care copiii nu se simt bine la școală, au probleme în relaționarea cu colegii sau cu cadrele didactice, este clar că și performanțele lor școlare scad. În plus, se ajunge la situații de abandon școlar, și acest lucru îl vedem zi de zi. După pandemie, și starea emoțională a copiilor a fost grav afectată, la fel și rata abandonului școlar, deoarece școala nu și-a dezvoltat acele mecanisme prin care să prioritizeze sănătatea emoțională a copiilor”, spune Cristina Adam.

Salvați Copiii implementează programul Alegeri sănătoase și a luat parte la tot ceea ce însemnă Programul Național Educație pentru Sănătate încă de la momentul de care acest program a început.

”Educația pentru sănătate a fost un program care deși a fost vizat în presă doar din perspectiva educației sexuale, cuprinde foarte multe elemente care țin de sănătatea copiilor, inclusiv sănătatea emoțională. Organizația noastră a dezvoltat un întreg modul legat de sănătatea emoțională a copiilor și modul în care ei își pot dezvolta relații sănătoase între ei și pot preveni bullying-ul. Facem acest lucru în cadrul unei tematici pe care cadre didactice instruite de noi și voluntari lucrează cu copii în școli din toată țara. Programul se desfășoară anual, începând din 1999. Avem peste 20.000 de copii care, într-o formă sau alta, au fost implicați în activități de prevenire a bullying-ul  și învățați să-și gestioneze emoțiile”, a adăugat Cristina Adam.

Despre transformarea școlilor în comunități educaționale

Cristina Adam vorbește despre două aspecte importante care ar putea contura și completa ecuația sănătății emoționale a copiilor, pregătirea cadrelor didactice și creșterea numărului consilierilor școlari.

Dincolo de predarea cursurilor, este foarte important să ne uităm și la sănătatea emoțională a cadrelor didactice. Relațiile sănătoase nu se întâmplă doar în interiorul unei ore în care se predau concepte legate de sănătatea emoțională. Toate acestea sunt preluate din interacțiunea de zi de zi între cadre didactice și copii, între părinți și copii, între copii și alți copii.

Este important să  avem cadre didactice care știu să gestioneze situația atunci când un copil are un comportament nepotrivit, să avem cadre didactice care au relaxarea necesară de a intra la clasă cu intenția de a cultiva sănătatea emoțională a copiilor.

Toate acestea nu se pot întâmpla doar introducând o oră de sănătate emoțională. Poate fi un început. Poate începe cu informarea și instruirea cadrelor didactice, creșterea numărului consilierilor școlari. Și aici România are o mare problemă. Sunt lucruri de unde putem să începem. Este un demers de lungă durată, nu este ceva care să se producă într-un an sau doi”, susține Cristina Adam.

Campania „Alege să te opui bullying-ului!”

În 2019, Salvați Copiii România a lansat campania „Alege să te opui bullying-ului!”, care urmărește să conștientizeze, să genereze o schimbare de atitudine și astfel să prevină și să combată comportamentele abuzive între copii.

În România, patru din 10 copii sunt afectați de izolare socială și educațională și lipsa condițiilor de trai decent, în timp de violența afectează un copil român din 2, iar abuzul sexual asupra copilului reprezintă cel mai subraportat fenomen social negativ, conform raportului realizat de organizația Salvați Copiii România, dat publicității cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului.

Mai mult, 76.170 de copii au părinții plecați la muncă în străinătate, din care 21.024 sunt complet lipsiți de îngrijirea părinților.

În 2021, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional. Conform raportului, 45% dintre fetele sub 15 ani care au devenite mame în statele UE provin din România.

Mara Răducanu
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul Zilei, Adevărul, Mișcarea de Rezistență, Alephciteste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase