ALIMENTUL pe care Dem Rădulescu nu l-a mâncat niciodată: „Mi se făcea rău”. Românii îl adoră

Dem Rădulescu a fost, de departe, unul dintre cei mai iubiți actori ai României, atât pentru rolurile sale din filme, cât și pentru prestațiile de pe scena teatrului.

Deși se declara un gurmand, Dem Rădulescu nu era tipul de om care să mănânce orice, iar un anume aliment nu îi plăcea absolut deloc, așa cum povestea marele actor.

Îi plăceau multe feluri de mâncare tradiționale, însă nu suporta un aliment pe care mulți români îl adoră.

Este vorba despre carnea de miel, despre care actorul spunea că nu i-a plăcut încă din copilărie.

„Nu-mi place carnea de miel. Când eram copil mi se făcea rău numai când vedeam. Dar iubesc sarmalele, carnea de porc. Nici dulceaţa de trandafiri nu a fost niciodată preferata mea. Dar mâncam şerbet de trandafiri”, mărturisea actorul, în trecut, într-un interviu citat de click.ro.

ACTUALITATE Victor Ponta: „PSD ar trebui să dea afară USR-ul din coaliție sau să plece ei”

23:03

ULTIMA ORĂ Elena Lasconi se bucură de victoria lui Ciucu: „O zi bună pentru democrație”

22:54

Cum era poreclit Dem Rădulescu

Inclusiv porecla lui Dem Rădulescu avea legătură tot cu mâncarea. Acestuia i se spunea „Bibanul”, iar actorul a explicat în trecut de unde venea, de fapt, această poreclă.

Totul a pornit de la tatăl acestuia, care era negustor de pește în piața din Râmnicu Vâlcea. Mai întâi, fratele acestuia a primit numele de Bibanul, iar apoi, când a ajuns la teatru, Dem Rădulescu a început să fie strigat așa.

„Tata era negustor de peşte, în piaţa din Vâlcea. Fratele meu mai mare a luat într-o zi un biban frumos, l-a învelit într-un ziar şi l-a dus la şcoală, cu gândul să i-l dea profesorului, ca să-l arate ca material didactic elevilor. Mai întâi lui i-au spus copiii «Bibanu».

După aia mi-au zis «Fratele lu Bibanu», pe urmă porecla s-a prins de mine. Acolo am apărut pentru prima dată cu numele ăsta: Rădulescu-Bibanu. După ce am intrat la Teatru, m-am pomenit într-o zi că un student din anul III, vâlcean de-al meu, striga după mine ”Mă, Bibanule!”. Şi Bibanul am rămas”, povestea Dem Rădulescu acum mulți ani.