Comoară SURPRINZĂTOARE descoperită de un grup de elevi la subsolul unui muzeu din Iaşi

Elevii din clasa a opta au simțit că ora de chimie din subsolul muzeului Poni Cernătescu din Iași a devenit mult mai atrăgătoare după ce au descoperit o comoară surprinzătoare. În clădirea în care a locuit chimistul Petru Poni se află zeci de roci, minerale și flori de mină.

Cu toate acestea, locația, despre care nici localnicii nu sunt conștienți, a primit un premiu internațional. În plus, a devenit locul ideal pentru o lecție de chimie pentru unii elevi norocoși.

„O oră de chimie desfășurată într-un astfel de cadru mai puțin formal îi atrage foarte mult. Le stimulează curiozitatea și, de asemenea, dorința de a învăța”, a declarat profesoara de chimie Cecilia Foia.

SĂNĂTATE Adevărul despre nămolul de la Techirghiol: are efect terapeutic sau totul este o minciună de marketing?

09:05

IT&C Efectul interzicerii: utilizarea rețelelor sociale în Australia crește în rândul tinerilor sub 16 ani

08:59

Copiii nu știau nici măcar ce comoară ascunde muzeograful Oana Florescu, chiar dacă învață despre muzeu. Spațiul este proiectat pentru a recrea locul de extragere a mineralelor. Putem spune că este o atmosferă de mină. La subsolul muzeului Poni Cernătescu din Iaşi, florile de mină sunt printre cele mai spectaculoase lucruri pe care le puteți vedea. Spre exemplu, trandafirul din Deșert este, de fapt, nisip cristalizat care a fost adus din Sahara.

Acest spațiu a fost construit cu bani de la Ministerul Culturii, iar rezultatul a fost recompensat la nivel internațional în 2012.

Andrei Apreotesei, managerul Palatului Culturii Iaşi, a declarat: „Am reușit să transformăm acest loc într-un loc educațional, muzeal și atractiv, oferindu-i o valoare specială. De asemenea, putem spune că Iaşi are o mină deschisă, deoarece este un loc în care oamenii nu sunt obișnuiți să caute minerale”.

Petru Poni, care a fondat școala românească de chimie, a studiat peste optzeci de minerale din diferite regiuni ale țării și chiar a descoperit două noi minerale, pe care le-a numit badenită și broștenită.