Toni Neacșu, fost membru CSM, după ANULAREA alegerilor de CCR: „Nu vom putea avea un nou președinte ales mai devreme de sfârșitul primăverii 2025”

Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii Toni Neacșu a comentat, pentru Gândul, decizia Curții Constituționale de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, cu doar două zile înainte de votul din țară în cel de-al doilea tur și la câteva ore după ce a început votarea la secțiile din străinătate.

Toni Neacșu consideră că această decizie a instanței constituționale va amâna procesul electoral prezidențial pentru „sfârșitul primăverii 2025”.

Nu vom putea avea un nou președinte ales mai devreme de sfârșitul primăverii 2025. Cel mai probabil, pur și simplu, Curtea Constituțională, astăzi, a forțat limitele Constituției, a încălcat legea după care trebuia să vegheze la respectarea procedurii de alegeri, dând o soluție care nu folosește absolut nimănui”, a declarat Toni Neacșu, pentru Gândul.

ANUNȚ Alertă de inundații în România. Cod galben pe râuri din 20 de județe. Hidrologii avertizează asupra viiturilor rapide

13:26

TURISM Taxa de pe nota de plată care îi uimește pe români în vacanță. Ce este „coperto”, percepută în Grecia, Italia și Portugalia

13:10

Mandatul lui Klaus Iohannis expiră, oficial, în 15 zile

Dacă scrutinul prezidențial nu este organizat și validat înainte de 21 decembrie, data la care expira mandatul lui Klaus Iohannis, România nu va mai avea președinte. În acest context, tot CCR trebuie să decidă cine va fi șef al statului până la validarea unui nou președinte.

Potrivit articolului 83 din Constituția României, mandatul președintelui țării este de 5 ani și se exercită „de la data depunerii jurământului”. Articolul 83, alineatul 3, stipulează clar că „Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.

Totuși, această prevedere se aplică în cazul în care președintele este în funcție, dar nu poate continua să își exercite mandatul din motive prevăzute de Constituție (deces, demisie sau imposibilitate temporară de a-și exercita funcțiile). Președintele Senatului poate prelua funcția doar pentru o perioadă limitată, până la organizarea de noi alegeri.

„Curtea Constituțională va trebui să clarifice această situație, pentru că este evident că nu putem rămâne fără președinte, chiar și pentru câteva zile”, explica Toni Neacșu pentru Gândul, pe 29 noeimbrie.

„Suntem în plină criză electorală, care de la 21.12.2024 (încetarea mandatului Guvernului, a Președintelui și a Parlamentului) se va transforma atât într-o criză constituțională (cine va asigura președenția) cât și guvernamentală (cine va numi noul Guvern, Iohannis sau viitorul președinte al Senatului)”, a scris vineri fostul judecător CSM pe contul de Facebook.

Conform legii, și un președinte interimar poate numi viitorul Executiv. Mandatul Parlamentului ales pe 1 decembrie începe oficial pe 22 decembrie.

Decizia CCR

1. În temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea președintelui României, desfășurat în baza HG 765/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României în anul 2024 și a HG 1061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României.
2. Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând a stabili o nouă dată pentru alegerea președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.
3. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial.

CITEȘTE ȘI:

CCR a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral va fi RELUAT în INTEGRALITATE / Guvernul va decide un nou calendar

Cristian Terheș, SNSPA și Calea Europeană cer CCR anularea primului tur, după declasificarea documentelor CSAT/ Toni Greblă: Nu există cale de atac