Cine va conduce România dacă nu avem președinte până pe 21 decembrie? Fost judecător CSM: „Un VID constituțional care poate fi rezolvat doar de CCR”

Într-o perioadă de incertitudine politică și constituțională, România se află într-o situație fără precedent: în cazul în care nu vom avea un președinte ales până pe 21 decembrie, când expiră mandatul actualului președinte Klaus Iohannis, cine va asigura conducerea instituțională a țării?

Potrivit articolului 83 din Constituția României, mandatul președintelui țării este de 5 ani și se exercită „de la data depunerii jurământului”. Articolul 83, alineatul 3, stipulează clar că „Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.

Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales, se mai precizează în alineatul 2, art. 83 din Constituție.

SPORT FIFA a anunțat vedetele care vor lua parte la ceremonia de închidere a Cupei Mondiale din 2026

22:52

VIDEO Miruță a „destructurat” o grupare de gospodine care preparau ciocolată în Gara de Nord. Capul operațiunii este directoarea unei instituții din subordinea Ministerului Transporturilor

22:21

Aceste prevederi constituționale au generat o amplă dezbatere despre ce se va întâmpla dacă nu se finalizează procesul electoral înainte de expirarea mandatului actualului președinte, Klaus Iohannis, pe 21 decembrie. Dacă nu va exista un președinte validat până la acea dată, se va crea un „vid constituțional” în ceea ce privește conducerea României, afirmă fostul judecător CSM, Toni Neacșu, în exclusivitate pentru Gândul.

Posibile scenarii: Interimatul președintelui Senatului?!

În cazul în care mandatul președintelui Iohannis se încheie fără ca un nou președinte să fie validat, Constituția prevede că interimatul funcției de președinte poate fi asigurat de președintele Senatului.

Totuși, această prevedere se aplică în cazul în care președintele este în funcție, dar nu poate continua să își exercite mandatul din motive prevăzute de Constituție (deces, demisie sau imposibilitate temporară de a-și exercita funcțiile). Președintele Senatului poate prelua funcția doar pentru o perioadă limitată, până la organizarea de noi alegeri.

În schimb, dacă nu există un președinte în funcție, „interimatul” devine o problemă constituțională majoră, iar România ar rămâne fără o conducere legitimă la nivelul celei mai înalte funcții în stat. Aceasta ar duce la un blocaj instituțional, în care deciziile importante nu ar putea fi luate, iar țara ar rămâne într-o perioadă de vacanță constituțională, ceea ce ar pune la grea încercare sistemul politic și instituțional al statului român.

Cum ar putea interveni Curtea Constituțională?

Fostul judecător al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Toni Neacșu, atrage atenția asupra faptului că, în cazul unui vid constituțional în care nu există președinte ales, Curtea Constituțională va trebui să intervină. Neacșu subliniază că, potrivit literei Constituției, mandatul unui președinte nu poate fi prelungit „nici măcar o zi” decât în condiții excepționale, cum ar fi războiul sau catastrofele.

În acest caz, mandatul de 5 ani nu poate fi prelungit, iar în absența unui președinte ales, funcția rămâne neocupată, ceea ce înseamnă că nu există un președinte în exercițiu. Curtea Constituțională va trebui să clarifice această situație, pentru că este evident că nu putem rămâne fără președinte, chiar și pentru câteva zile”, explică Toni Neacșu.

De asemenea, fostul judecător afirmă că „dacă nu avem un președinte valid, interimatul nu poate fi asigurat de nimeni”, iar România riscă o „încurcătură constituțională” în cazul în care nu se va ajunge la o soluție rapidă.

Dacă nu avem un președinte în funcție, se va crea un vid constituțional, iar probabil Curtea Constituțională va trebui să-l lămurească.

În acest context, Curtea Constituțională va juca un rol esențial în stabilirea unui cadru legal care să permită continuarea funcționării instituțiilor, chiar dacă nu există un președinte validat până la expirarea mandatului lui Klaus Iohannis.

Ce au decis CCR și BEC

Pe fondul incertitudinilor legate de rezultatele alegerilor prezidențiale, Curtea Constituțională (CCR) a decis, joi, 28 noiembrie, ca toate voturile din primul tur al alegerilor să fie renumărate, termenul stabilit pentru finalizarea acestui proces fiind vineri, 29 noiembrie, la ora 14:00.

În aceeași zi, Biroul Electoral Central (BEC) a hotărât, în cadrul unei ședințe, ca renumărarea voturilor să se finalizeze pe 1 decembrie, la ora 22:00. Acest lucru a generat noi întrebări legate de calendarul electoral și de faptul că, în cazul unui proces întârziat, România ar putea ajunge într-o perioadă în care mandatul președintelui Iohannis expiră fără ca un nou președinte să fi fost ales și validat.

CITEȘTE ȘI:

DECIZIA CCR privind renumărarea voturilor poate SCHIMBA cursul alegerilor prezidențiale. Fost judecător CSM: „Situația este absolut incendiară”

🚨 Decizie istorică | CCR a cerut RENUMĂRAREA voturilor de la prezidențiale / Ședința privind contestația turului 1, reluată vineri

Marcel Ciolacu: Dacă cineva a FURAT voturi la primul tur al prezidențialelor, ca premier al României, mă voi asigura că va răspunde în fața românilor