Sindicaliștii din Guvern critică noua lege a salarizării: „Vor rămâne în istorie drept măcelarii administrației publice” / Ce solicită aceștia

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a declanșat un conflict deschis cu Executivul și cere un coeficient minim de salarizare de 3,15 pentru funcțiile de execuție din noua lege a salarizării unitare. Sindicaliștii acuză conducerea țării că folosește angajații corecți drept pravan pentru a ascunde lipsa de rezultate în combaterea evaziunii fiscale și menținerea unor privilegii pentru clientela de partid.

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO)

Într-un comunicat de presă dur, sindicaliștii îl acuză indirect pe ministrul de finanțe că manipulează datele publice când susține că cele 166 de miliarde de lei destinate salariilor bugetarilor reprezintă o gaură în buget. Aceștia explică faptul că prezentarea sumei brute este „trunchiată și nedreaptă”, deoarece salariul public este cel mai controlat și mai impozitat flux financiar din țară.

SONDAJ DE OPINIE Marine Le Pen și Jean-Luc Melenchon, în turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2027, potrivit presei franceze

00:25

EXCLUSIV Deputatul PNL Ionuț Stroe susține că în octombrie va începe un nou proces împotriva congresului în care Bolojan a schimbat conducerea partidului

23:23

„La 100 lei salariu brut, aproximativ 41,5 lei se întorc către bugetele publice prin CAS, CASS și impozit pe venit. Aplicat orientativ la anvelopa salarială de 166 miliarde lei, rezultă aproximativ 69 miliarde lei care nu dispar din economie (…), ci revin în circuitul bugetar. (…) În termeni economici reali, statul nu suportă o pierdere netă de 166 miliarde lei, ci o anvelopă netă efectivă mult mai redusă, situată, orientativ, în jurul valorii de 75 miliarde lei anual,” se arată în comunicat.

SAALG cere creșterea coeficientului pentru funcțiile de execuție

Sindicaliștii cer stabilirea unui coeficient de salarizare de 3,15 și avertizează asupra efectelor negative pe care le-ar putea avea noua lege a salarizării.

„Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită ferm ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să prevadă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului. O administrație centrală subevaluată salarial devine o administrație vulnerabilă, deoarece specialiștii pleacă, iar cei rămași sunt demotivați. Bineînțeles, instituțiile publice pierd memorie administrativă și calitatea actului public scade”, se arată în comunicatul de presă emis de SAALG. 

Bugetarii aduc miliarde de lei la buget doar din consumul zilnic

Pe lângă reținerile directe aplicate pe fluturașul de salariu, cei 1.300.000 de angajați din sectorul public reprezintă o forță majoră de consum. Sindicaliștii arată impactul real pe care aceșt salariați îl au asupra economiei românești.

„Prin consumul curent al celor aproximativ 1.300.000 de salariați, statul încasează estimativ încă aproximativ 383 milioane lei lunar din TVA, adică 4,6 miliarde lei anual. La acestea se adaugă taxe și impozite locale, rovinietă, accize, tarife publice (…) Impactul fiscal lunar aferent unui grup de 1.300.000 de persoane poate ajunge orientativ la peste 1,4 miliarde lei lunar, respectiv aproximativ 17 miliarde lei anual.”

Sindicatul Guvernului desființează cifrele oficiale

Sindicaliștii avertizează că, dacă noua lege va tăia veniturile specialiștilor de la centru, instituțiile publice vor pierde memorie administrativă, iar calitatea actelor oficiale va scădea dramatic.

„Pierdere de personal calificat, scăderea calității actului administrativ, vulnerabilizarea instituțiilor, demotivare profesională, blocaje și degradare instituțională. Aceste costuri nu se văd imediat în execuția bugetară, dar se plătesc în timp prin decizii mai slabe, acte normative mai proaste, întârzieri, litigii, corecții financiare, dependență de consultanță și pierdere de capacitate administrativă.”

SAALG transmite un mesaj acid guvernanților care protejează interesele politice în detrimentul profesioniștilor din sistem.

„Problema României nu este că specialiștii din centrul administrației statului cer un coeficient minim de 3,15. Problema României este că statul colectează puțin, controlează slab, tolerează evaziunea, menține privilegii politice și apoi le spune angajaților corecți, fiscalizați și transparenți că ei sunt cauza deficitului.”

Comunicatul integral poate fi consultat AICI

AUTORUL RECOMANDĂ: 

• Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, dezvăluiri despre acordul PSD-PNL-USR-UDMR pentru legea salarizării: Ne-am întâlnit de două ori la Camera Deputaților și o dată la Cotroceni/Burnete a condus ședința
• Bolojan anunță că va trimite în Parlament proiectul legii salarizării: Din fiecare leu care se colectează, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar