Institutul pentru Studiul Războiului publică o analiză după intrarea dronei rusești în România. De ce se folosește Putin de astfel de incidente. Explicațiile specialiștilor

Experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington D.C. au realizat un raport, după incidentul cu drona rusească din țara noastră. În cadrul acestuia, analiștii au precizat că președintele rus, Vladimir Putin, duce o politică „nesăbuită“, care permite practic încălcări repetate ale spațiului aerian al NATO de către dronele rusești. Conform analizei ISW, de la începutul războiului din Ucraina, dronele rusești au pătruns în România de cel puțin 28 de ori.

ISW subliniază că este pentru prima dată de la începutul războiului când civili de pe teritoriul unei țări membre NATO au fost răniți în urma unui atac cu drone rusești.

NEWS ALERT Spania este prima finalistă a Cupei Mondiale! Meci de senzație disputat la Dallas

00:00

FLASH NEWS Keir Starmer, decorat de Emmanuel Macron cu cea mai înaltă distincție a Franței

23:31

„Numărul tot mai mare de încălcări ale spațiului aerian al NATO de către drone rusești indică faptul că Putin a adoptat o politică nesăbuită, care acceptă riscul ca dronele rusești să pătrundă în spațiul aerian al Alianței ca o consecință acceptabilă a atacurilor asupra Ucrainei.“, se arată în raport.

Analiștii subliniază, de asemenea, că Moscova este, de fapt, dispusă să tolereze chiar și riscul de victime în rândul civililor din țările NATO.

ISW atrage atenția și asupra reacției Kremlinului în urma incidentului de la Galați. Conform sursei citate, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a amenințat, practic, țările europene cu noi atacuri de acest gen, afirmând că „asta nu va fi ultima dată”.

Mai exact, Medvedev a afirmat pe 29 mai, ca răspuns la atacul cu drone din România, că statele europene sunt „participanți direcți” la războiul împotriva Rusiei și că „[țările europene] încă nu au văzut nimic… așa că ar fi bine să se obișnuiască. Nu va fi ultima oară.”

„Răspunsul lui Medvedev amenință, de fapt, România și alte state europene cu noi atacuri cu drone, în cazul în care aceste state vor continua să sprijine Ucraina.“, avertizează specialiștii americani.

În același timp, Putin a încercat să pună la îndoială originea rusă a dronei și a sugerat că aceasta ar fi putut fi de origine ucraineană.

Care ar fi strategia lui Putin

Analiștii ISW consideră că Moscova folosește astfel de incidente pentru a testa reacția NATO și limitele răspunsului Alianței la provocările rusești.

Raportul menționează, de asemenea, că, din cauza unor restricții legale, apărarea aeriană română nu poate acționa în așa fel încât rachetele sau alte mijloace de distrugere să pătrundă în spațiul aerian ucrainean. Potrivit armatei române, tocmai acest aspect complică interceptarea dronelor rusești în apropierea frontierei.

„Având în vedere restricțiile impuse operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova, ca măsură de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate.“, se mai arată în raport.

Pe fondul acestui incident, România a demarat deja consultări cu privire la posibila aplicare a articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede consultări între statele membre ale Alianței în cazul unei amenințări la adresa securității. În plus, Bucureștiul a închis consulatul rus din Constanța și l-a declarat pe consulul rus persona non grata.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Marco Rubio a refuzat să comenteze incidentul cu dronă din România. Cum a reacționat secretarul de stat la întrebarea jurnaliștilor din Washington DC

Momentul în care drona rusească se prăbușește și explodează pe blocul de locuințe din Galați, surprins dintr-o curte alăturată

Putin neagă că drona care s-a prăbușit la Galați ar fi rusească. Președintele rus a afirmat că drona ar fi mai degrabă de proveniență ucraineană

Maria Zaharova amenință Bucureștiul cu „măsuri de retorsiune“ după închiderea Consulatului Rusiei de la Constanța