Cazul elevului radicalizat de la Bistrița pune presiune pe Educație. Schimbările anunțate de ministrul Sorin Costreie

Ministrul Educației Sorin Costreie este îngrijorat de faptul că vârsta violențelor în rândul tinerilor scade, după cazul băiatului de 13 ani care a atacat cu un cuțit o profesoară și un coleg, la o școală din Bistrița.

Ministrul Costreie a vorbit în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24 și de o inițiativă și o campanie concentrată pe protejarea dascălilor și a elevilor, care să redea încrederea în colectivul didactic.

Oficialul spune că gestul elevului a fost unul premeditat și a lăudat intervenția promptă a paznicului și a profesorului de sport.

„Cazul este îngrozitor și pe mine m-a dat peste cap, să spun așa. Când am aflat, am sunat imediat și am vorbit cu directoarea școlii, cu inspectorul și cu primarul. Ținta nu era profesoara și nu era nici acel coleg care a fost rănit. Ținta era un alt copil din clasa a 6-a […], un copil rom.”

BANI Peste 12.000 de persoane au încasat pensii de serviciu în septembrie 2026. Câți bani au primit magistrații

18:20

TRADIȚIE Sfântul Dumitru 2026 | Ce se dă de pomană de Sfântul Dumitru. Lista alimentelor permise pentru sărbătoarea din 26 octombrie

18:17

Costreie a vorbit și despre teribilul caz din Timiș, în care mai mulți adolescenți de 15 ani și-au omorât prietenul, după ce au plănuit crima o lună.

„E un pic diferit aici pentru că vorbim de o radicalizare. Încă nu am apucat să discut și să cer date de la SRI, pentru că se impun. Vreau să înțeleg contextul, dar marea mirare este că vorbim de Bistrița, de un copil care înțeleg că e dintr-o familie normală, dar care a accesat diverse site-uri, făcuse anumite postări. Apar anumite întrebări: de ce nu știam de el și n-a fost oprit, dar la aceste lucruri nu am răspuns”, a declarat ministrul.

Cum vrea Sorin Costreie să îi protejeze pe profesori și elevi

Ministrul Educației a notat că lucrează la o inițiativă a guvernului pentru ca profesorii și elevii să se simtă în siguranță.

„Eu văd cel puțin două lucruri care se pot face și am vorbit și cu colegul ministru delegat pentru învățământ preuniversitar. Există niște prevederi penale agravante când ataci un doctor sau personal medical. Același lucru vrem să îl facem și pentru profesor, deci ca o măsură de descurajare. […] Va fi o inițiativă a guvernului, acum o studiem din toate punctele de vedere. Vrem să facem această inițiativă legală dublată de o campanie”, a explicat ministrul.

„Să refacem și statutul profesorului și statutul elevului. Aceste două documente importante eu cred că trebuie să fie mai clare. În care să fie taxați cei care greșesc mult mai clar. Și când ai astfel de de situații eu nu cred că mai trebuie să să avem multe interpretări. […] Eu aș vrea să redăm încrederea că școala contează, că școala este importantă. Ei (n.r. elevii) se confruntă și cu o lipsă de modele și, împreună cu părinții, să le explicăm. Repet lucrul ăsta: mi se pare îngrozitor cum te poți aștepta ca un copil să respecte școala, dacă părintele respectiv nu respectă școala”, a adăugat ministrul Educației.

„Trebuie să scăpăm, altfel ne vom robotiza”

Sorin Costreie a mai spus că sistemul educațional îi învață pe elevi doar să răspundă corect la test, nu și să capete cunoștințe și să aibă o gândire critică.

„Am impresia, și e din ce în ce mai acută această impresie, că nu facem educație și învățământ pentru a-i face să învețe, iar ei învață ca să fie testați. Și e o mare diferență. Aceste testări, evaluarea națională, după aceea bacalaureatul… când ne uităm, ei nu reproduc decât scheme. Și nu vorbesc de limba română, vorbesc de matematică. Ei, cu adevărat, nu învață să gândească matematic. Ei învață niște pattern-uri, niște structuri de rezolvări, de un anumit tip de probleme pe care îl iau și rezolvă. Dar asta înseamnă o anumită mecanică a minții, de care, culmea, în epoca AI-ului, noi trebuie să scăpăm, pentru că altfel ne vom robotiza. Și cred că singura noastră șansă este să devenim, prin contrast cu inteligența artificială, mai umani. Și asta înseamnă mai reflexivi, mai empatici și de ce nu, mai simpatici”, a conchis Costreie.