Bolojan încearcă să transforme eșecul PNRR într-un succes. Susține că „am reușit să absorbim” deja peste 90% din bani, deși România a încasat doar 64% din suma totală. Gândul demontează minciuna premierului demis și prezintă toate calculele

Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a declarat marți, 1 septembrie, la o zi după expirarea termenului de finalizare a jaloanelor și țintelor, că România a absorbit peste 90% din granturile, respectiv peste 95% din împrumuturile disponibile în forma finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Procentul este confirmat și de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care afirmă că „discutăm de estimări și asumpții”, asta în contextul în care statul român nu a primit evaluarea Comisiei Europene pe cererea de plată cu numărul 5 și nici măcar nu a depus încă ultima cerere de plată.

Informația, preluată fără a fi verificată de presa din România, este falsă, întrucât, până în acest moment, România a încasat doar 13 milarde de euro – 9,5 miliarde sub formă de granturi, respectiv 3,5 miliarde sub formă de împrumuturi – din cele 20,11 miliarde de euro disponibile în varianta finală a proiectului negociat și renegociat de trei ori, în ultimii cinci ani. Mai exact, este vorba de doar 64% din suma totală.

Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro / Până acum, România a absorbit doar 70% din granturi ți 53% din împrumuturi

După trei runde de negocieri și renegocieri, valoarea totală a PNRR-ului a coborât de la 29,18 miliarde de euro – suma aprobată de Consiliul UE în luna octombrie a anului 2021 – la 20,11 miliarde de euro, cifră actualizată în august 2026.

Dintre acestea, 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi, adică bani nerambursabili, iar 6,54 miliarde de euro reprezintă împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” Comisiei Europene, cel târziu până la data de 31 decembrie 2058.

Pe de altă parte, calculul final la data de 1 septembrie 2026 arată că România a primit, până acum, suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 9,5 miliarde de euro nerambursabile și 3,5 miliarde de euro sub formă de împrumut.

Altfel spus, statul român a reușit să absoarbă, după patru cereri de plată finalizate, una în curs de aprobare și una care urmează să fie depusă, 64% din valoarea totală a alocării PNRR, conform ultimei negocieri de 20,11 miliarde de euro.

Practic, când vine vorba de împărțirea pe granturi și împrumuturi, România a absorbit, până în acest moment 70% din valoarea totală a granturilor aprobate, respectiv 53,5% din valoarea totală a împrumuturilor.

Întregul foileton PNRR, până la data de 31 august 2026, ultima zi în care România a mai putut îndeplini țintele și jaloanele asumate în cadrul proiectului, poate fi citit AICI.

Cum justifică Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru absorbția a peste 90% din PNRR, atât pe granturi, cât și pe împrumuturi

În conferința de presă organizată marți, 1 septembrie, la sediul Guvernului, premierul demis la începutul lunii mai a explicat motivele pentru care, din punctul său de vedere, PNRR trebuie privit ca un succes național. Totodată, Ilie Bolojan a anunțat că, din banii disponibili în varianta finală a proiectului, statul român a reușit să absoarbă peste 90% din granturi, respectiv peste 95% din împrumuturi.

„Ieri am încheiat unul dintre cele mai importante planuri pentru dezvoltarea României, cel mai mare din ultimii ani. Programul PNRR înseamnă fonduri gratuite pentru România sau sume împrumutate la dobânzi mici, puse la dispoziția țării noastre pentru a ne reveni după pandemie, prin dezvoltarea infrastructurii și prin reforme profunde.

Sunt proiecte pe care cetățenii localităților noastre le simt, le vor vedea și le văd în viața de zi cu zi. Am reușit să facem mai multe reforme, unele care țin de proiecte legislative, altele de hotărâri de guvern. Este un rezultat la care guvernul și guvernele pe care le-am avut au muncit în acești ani, dar presiunea mare a fost pe acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR și pentru a renegocia ținte, jaloane, în așa fel încât România să nu piardă bani”, explică Ilie Bolojan.

„Ne-am mai certat, ne-am mai împăcat” / „PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiții în care se putea finaliza”

În primul rând, se cuvine să mulțumesc Ministerului Proiectelor Europene. Şi îi văd pe colegii noștri aici în sală, echipa pe care am văzut-o de mai multe ori în ședințele pe care le-am gestionat, care nu au fost întotdeauna cu concluzii bune, ne-am mai certat, ne-am mai împăcat, dar la final au făcut un efort important și cred ca PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiții în care se putea finaliza, dat fiind contextul în care am fost.

Dacă ar fi să traducem toate aceste proiecte în cifre, din datele prezentate de Ministerul Proiectelor Europene, România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de grant și de peste 95% pe cea de împrumuturi, urmând ca, în zilele următoare, să se clarifice toate sumele cu exactitate, după ce se centralizează toate datele”, afirmă Ilie Bolojan.

Dragoș Pîslaru: „Am ajuns la 78%. Diferența de până la 90% o vom avea din cererea de plată 6”

Pe de altă parte, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune că România „a absorbit” deja 78% din PNRR. Asta în contextul în care Comsia Europeană nu a evaluat încă cererea de plată numărul 5, pe care însuși Dragoș Pîslaru a depus-o la jumătatea lunii august.

„Ca să înțelegem unde suntem astăzi: astăzi suntem cu cererea de plată 5, am ajuns la 78%; diferența până la 90% o vom avea din cererea de plată 6. Pe componenta de grant, avem legea salarizării, cu un impact de 770 de milioane de euro, decarbonizarea, pe care o estimăm undeva în jur de 50 de milioane, și ar mai fi niște sume marginale de ordinul milioanelor de euro legate de contractele pentru diferență, CFD-urile, pe reforma pieței de energie electrică. Deci, cumva, ca să fie lucrurile foarte clare, discutăm de circa spre 11 miliarde din 13,6 pe care le luăm, adică 90,58%.

Pe partea de împrumut, avem 10 milioane de euro din cerea de plată 2, 44 de milioane din cererea de plată 3 și circa 100 de milioane de euro din cererea de plată 6, rata de absorbție depășind 97%. Discutăm de circa 158 de milioane de euro, cererea de plată 2, 3, plus ce avem din 6, ceea ce ar însemna o absorbție de 97,57%”, spune Dragoș Pîslaru.

„Absorbim aproape 93% din PNRR-ul de 20 de miliarde” / „Asumpțiile sunt extrem de robuste”

Mai mult, deși Ilie Bolojan afirma că „România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de grant și de peste 95% pe cea de împrumuturi”, Dragoș Pîslaru spune că este vorba doar de procente calculate pe baza unor proiecții viitoare.

„Pe structura actuală definitivă a PNRR, dacă adaugi cele două componente, îți dă în total 92,97%, deci aproape 93% din PNRR-ul de 20,10 miliarde, cum avem în acest moment.

Din punctul meu de vedere, lucrurile pe care le-am prezentat ca asumpții aici sunt extrem de robuste și, evident, le vom confirma cu Comisia Europeană Am spus de la început că discutăm de estimări și este absolut firesc. De-abia s-a terminat, pe 31 august, programul”, afirmă Dragoș Pîslaru.

Nicușor Dan a anunțat că România a mai pierdut 770 de milioane de euro din PNRR pentru că partidele nu au reușit să se pună de acord asupra legii salarizării

Calculele lui Dragoș Pîslaru sunt contrazise chiar de președintele Nicușor Dan, care, prin intermediul unui comunicat de presă publicat miercuri, 26 august, a confirmat deja pierderea definitivă a încă 770 de milioane de euro din PNRR, pe motiv că partidele nu au reușit să se pună de acord asupra legii salarizării.

„Trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană”, a explicat Nicușor Dan.

Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru dau vina pe PSD pentru pierderea banilor din PNRR

„Dacă se putea mai mult? Cu siguranță. În primul rând, dacă se începea din timp și dacă exista voință politică. Sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de sabotarea de către PSD a legii salarizării, lucru care ne duce nu doar la pierderi bani, ci este un semnal antireformist și care ține de scăderea credibilității față de piețe și față de partenerii noștri europeni”, afirmă Ilie Bolojan.

„Noi nu am avut niciodată la Bruxelles vreun inamic al PNRR. Problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partide, mai ales a PSD, de a înțelege, de fapt, ce este PNRR și ce șansă este pentru România în materie de reforme și investiții”, adaugă Dragoș Pîslaru.

Ilie Bolojan a fugit de la conferința de presă a Guvernului, în timp ce reporterul îi adresa o întrebare

După ce și-a încheiat discursul în care prezenta succesul PNRR, Ilie Bolojan a părăsit conferința de presă, în timp ce unul dintre reporteri îi adresa o întrebare despre posibilitatea înghețării salariilor și pensiilor, în contextul în care datoria publică a țării depășit borna de 60% din PIB.

Înregistrarea întregului moment poate fi urmărită AICI.