Azi, 31 august, expiră PNRR, planul început în urmă cu 6 ani, care trebuia să salveze economia României. A debutat cu anunțul triumfalist al președintelui Iohannis: „Am adus 80 de miliarde de euro”. Și se termină într-o rușine națională, cu doar 13 miliarde atrase până acum. Citește cronologia unui dezastru pentru care nimeni nu e vinovat

Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene.

Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie.

FLASH NEWS Comentatorul britanic anti-imigrație Milo Yiannopoulos, deportat din SUA după ce i-a expirat viza

23:07

INCIDENT Un bărbat ar fi vrut să își spele mașina în Lacul Bicaz, dar a ajuns să se scufunde total. Ce a urmat

23:00

 Loading ...

„După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României”

Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării.

În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?”

Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial

La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național.

În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”.

În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058.

Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax

Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro

La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului.

Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi.

Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi.

A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă.

Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax

Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor

Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului.

Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi.

Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi.

A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a două jaloane esențiale din componenta de Energie. Dintre acestea, 10,77 milioane au fost pierdute definitiv.

Nicolae Ciucă, Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu | Sursa foto: Mediafax

Cum a pierdut definitiv România peste 500 de milioane de euro din cea de-a treia cerere de plată

Cererea cu numărul trei a fost depusă fix la un an după cea de-a doua cerere și a implicat solicitarea a 2,67 miliarde de euro – 1,77 miliarde nerambursabile, respectiv 900 de milioane împrumut. În mai 2025, Comisia a aprobat parțial cererea și a virat suma de 1,3 miliarde de euro, dintre care 622 de milioane de euro granturi și 675 de milioane de euro împrumuturi.

Aproximativ 869 de milioane de euro a fost blocate din cauza nerespectării unor reguli stricte legate de integritate și guvernanță corporativă. Numirile politice netransparente la conducerea companiilor de stat precum Tarom, CFR sau Metrorex au determinat Comisia Europeană să retragă o parte din bani. Mai mult decât atât, continuarea disputelor juridice cu privire la jaloanele legate de reforma pensiilor speciale ale magistraților și militarilor au accentuat hotărârea Comisiei.

La un an după plata de 1,3 miliarde de euro, actualul ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, confirma că, din cele 869 de milioane de euro, România a reușit să recupereze suma de 350,7 milioane de euro, însă că pierde definitiv nu mai puțin de 458,7 milioane de euro. Practic, statul român a cerut înapoi doar 809,4 milioane de euro din cele 869 de milioane care au fost blocate în mai 2025.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax

Câți bani a încasat România până la expirarea termenului de îndeplinire a jaloanelor și cât mai vrea să obțină

Cea de-a patra cerere de plată a fost depusă în decembrie 2025, atunci când statul român cerea Comisiei Europene suma de 2,62 miliarde de euro, bani nerambursabili. Cererea a fost aprobată în iunie 2026, iar România a încasat suma netă de 2,25 miliarde de euro, sub formă de granturi, fără împrumuturi.

Două luni mai târziu, la jumătatea lui august, a fost depusă și cererea cu numărul cinci. Valoarea brută solicitată de statul român este de 2,84 miliarde de euro – 1,65 miliarde de euro granturi, respectiv 433 de milioane de euro împrumuturi.

Pentru a intra în posesia banilor, România trebuie să îndeplinească nu mai puțin de 75 de ținte și jaloane, adică 21 de reforme și 54 de investiții majore. Președintele Nicușor Dan a confirmat deja pierderea a încă 770 de milioane de euro din PNRR, din cauza faptului că partidele nu au reușit să se pună de acord asupra legii salarizării.

Președintele României, Nicușor Dan | Sursa foto: Mediafax

Ultima cerere de plată din PNRR este estimată la 8,8 miliarde de euro, cu împrumuturi mai mari decât granturile

Cea de-a șasea și, totodată, ultima cerere de plată s-ar ridica la suma brută de aproximativ 8,8 miliarde de euro – 3,7 miliarde granturi, respectiv 5,1 miliarde împrumuturi – și va include nu mai puțin de 151 de jaloane și ținte care trebuie îndeplinite. Calendarul stabilit de Comisia Europeană arată că ultimele cereri de plată pot fi depuse cel târziu până la data de 30 septembrie 2026 și că plățile aferente acestora vor fi făcute până la data de 31 decembrie 2026.

Așadar, calculul final la data de 31 august 2026 – ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în PNRR – arată că România a primit, până acum, suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 9,5 miliarde de euro nerambursabile și 3,5 miliarde de euro sub formă de împrumut.

Altfel spus, statul român a reușit să absoarbă, după patru cereri de plată finalizate, una în curs de aprobare și una care urmează să fie depusă, 64% din valoarea totală a alocării PNRR, conform ultimei negocieri de 20,11 miliarde de euro.

Cristian Ghinea, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, supranumit „Părintele PNRR” | Sursa foto: Mediafax

Cum a fost transformată „Saga PNRR” într-un joc politic la nivelul tuturor Guvernelor din ultimii cinci ani

După anunțul triumfător pe care Klaus Iohannis îl făcea de la Bruxelles, atunci când spunea că „a obținut 80 de miliarde de euro pentru România”, toți guvernanții responsabili de absorbția fondurilor europene prin PNRR s-au întrecut în declarații, fie ele mai înflăcărate sau mai rezervate.

Florin Cîțu, liderul Guvernului care a întocmit PNRR-ul în mai 2021 și a negociat cele 29,2 miliarde de euro pe care Consiliul UE le-a aprobat inițial, spunea că „România trebuie neapărat să obțină toți banii, astfel încât să se dezvolte și să ajungă la nivelul marilor puteri europene”.

O lună mai târziu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene de la acea vreme, Cristian Ghinea, supranumit și „Părintele PNRR”, îl provoca pe fostul lider PSD, Marcel Ciolacu, la un pariu inedit. Ghinea îi propunea lui Ciolacu un scenariu în care, dacă PNRR-ul nu ar fi urmat să fie aprobat de Consiliul UE, el își va da demisia, însă, în caz contrar, Ciolacu să fie cel care renunță la funcție. 

Marcel Ciolacu | Sursa foto: Mediafax

„Dacă am fi avut niște miniștri care ar fi înțeles că nu mai merge cu șmecheria, n-am fi avut probleme” / „Este greu să schimbi sisteme mari atunci când cei cu interese se opun”

Totuși, odată cu ieșirea de la guvernare a miniștrilor USR din Guvernul Cîțu, Cristian Ghinea a renunțat la funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, în vreme ce Marcel Ciolacu a ocupat funcția de prim-ministru din iunie 2023 până în mai 2025. Același Marcel Ciolacu spunea, în octombrie 2024, că exlcude complet un scenariu în care România va pierde bani din PNRR și anunța, oficial sau neoficial, că „s-a terminat cu șmecheria”.

„România nu pierde niciun leu, niciun euro din granturi. Dacă am fi avut nişte miniştri mai implicaţi şi care ar fi înţeles că nu mai merge cu şmecheria în 2024, acum n-am fi avut această problemă”, spunea Marcel Ciolacu în toamna lui 2024.

În prezent, premierul demis la începutul lunii mai, Ilie Bolojan, continuă să afirme că motivul principal pentru pierderea banilor din PNRR este nerespectarea angajamentelor pe care România le-a făcut în fața Comisiei Europene și că responsabili de această situație sunt „cei care își urmăresc propriile interese și se opun schimbărilor”.

„Pierdem bani pentru că nu ne-am respectat angajamentele. În al doilea rând, nu ne-am terminat investițiile la timp. Pentru a face o bună guvernare, ai nevoie de majoritate parlamentară, trebuie să îți asumi riscuri și să ai știința să faci asta. Este greu să schimbi sisteme mari, de exemplu sistemul energetic, pentru că cei care au un interes se opun schimbărilor”, afirmă Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan | Sursa foto: Mediafax