Alcool, tutun și stupefiante, VULNERABILITĂȚILE adolescenților din București. Raportul de cercetare „Planet Youth”, model de prevenție islandez
Un raport detaliat publicat recent de Planet Youth arată vârsta la care adolescenții din București au început să consume alcool, tutun, țigări electronice și chiar substanțe interzise. Studiul a fost realizat pe un eșantion de aproape 8.000 de elevi și oferă o radiografie detaliată a obiceiurilor de viață ale tinerilor din Capitală.
În urma acestei cercetări, au fost reliefate aspecte precum:
- 68% din elevi au consumat alcool de-a lungul vieții
- 37% s-au îmbătat cel puțin o dată
- 39% dintre respondenți au fumat
- 45% au fumat țigări electronice
- 7% au consumat canabis
- 4% somnifere sau tranchilizante
- 2% etnobotanice
- 1% ecstasy, cocaină, amfetamine, catinone, spice – minim o dată în viață.
De asemenea, la capitolul consum „băuturi fabricate în casă”, Bucureștiul prezintă o rată de consum semnificativă (44%). 36% dintre elevi au încercat alcool la 13 ani sau mai puțin, 36% beau alcool acasă și 29% chiar primesc alcool de la un membru al familiei.
Din informațiile prezentate în urma cercetării, adolescenții din București sunt expuși precoce la riscuri, iar lipsa alternativelor sănătoase îi vulnerabilizează. Soluția nu este pedeapsa, ci prevenția, dar și investiții în școli, familii, timp liber de calitate și comunități care susțin dezvoltarea sănătoasă a tinerilor.
Planet Youth este un model de prevenție dezvoltat în Islanda, aplicat internațional, care analizează comportamentele tinerilor și factorii care le influențează: familia, școala, prietenii, timpul liber și sănătatea mintală.
Primăria Bucureşti a lansat Raportul de cercetare „Planet Youth 2024- 2025″
Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB), a lansat astăzi, la ARCUB, Raportul de cercetare „Planet Youth 2024 –2025″, care oferă o imagine clară asupra consumului de substanțe în rândul adolescenților bucureșteni.
La eveniment au participat Lucian Judele, city managerul Capitalei, Jón Sigfússon, președintele Planet Youth – Islanda, Cosmina Simiean Nicolescu, Directorul General al DGASMB, Tudor Toma, secretarul general al Prefecturii București, Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2, Rareș Petru Achiriloaie, Președintele Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor, Emanuel Adrian Sârbu, coordonatorul Planet Youth București, reprezentanți ai Consiliului Local al Copiilor din Municipiul București, precum și peste 100 de reprezentanți ai principalelor instituții și organizații neguvernamentale cu atribuții în domeniu.
Eșantion de peste 8.000 de elevi de clasa a X-a, cu vârste între 15 și 16 ani
Raportul de cercetare Planet Youth 2024–2025 este rezultatul unui studiu amplu desfășurat de DGASMB în 60 de licee din Capitală, pe un eșantion de peste 8.000 de elevi de clasa a X-a, cu vârste între 15 și 16 ani.
Chestionarul a fost aplicat în intervalul octombrie-decembrie 2024, fiind culese informații relevante despre factorii sociali și consumul de substanțe în rândul adolescenților.
În cadrul evenimentului, Jón Sigfússon, fondatorul Planet Youth, a explicat succesul Islandei în combaterea consumului de substanțe în rândul tinerilor.
„În anii ’90, Islanda se confrunta cu una dintre cele mai grave situații din Europa privind consumul de alcool și droguri în rândul adolescenților. Aveam toate «ingredientele» unei strategii clasice: campanii care spuneau tinerilor să spună nu drogurilor, legislație restrictivă, centre de tratament. Și totuși, problema creștea. Ne-am dat seama că abordarea era greșită. Copiii știau că drogurile sunt periculoase – nu aveam o problemă de informare, ci una de mediu și de responsabilitate. Noi, ca adulți, ca societate, nu le ofeream un cadru care să-i țină departe de consum. Așa a luat naștere modelul Planet Youth, care se bazează pe trei piloni esențiali.
Primul pilon este utilizarea datelor reale, colectate direct de la adolescenți, an de an. Nu întrebam doar cât de mult beau sau fumează, ci în ce mediu trăiesc, cum sunt relațiile cu părinții, dacă au activități recreative, cum își petrec timpul liber. Doar așa putem înțelege ce anume duce la consum și ce poate fi schimbat. Fără aceste date, orice politică e doar o presupunere.
Al doilea pilon este implicarea comunității. Schimbarea nu poate veni exclusiv de la autorități centrale. Am lucrat direct cu municipalitățile, cu școlile, cu părinții și organizațiile locale. Acțiunile trebuie făcute de comunitate pentru comunitate. Când părinții, profesorii și liderii locali colaborează, devin o forță reală de protecție în jurul adolescenților. Al treilea pilon este dialogul constant între cercetători, factori de decizie și practicieni. Dacă aceste trei categorii acționează împreună, apar rezultatele”, a declarat Jón Sigfússon, fondatorul Planet Youth.
„Acolo unde adolescenții nu se simt confortabil, riscul de a dezvolta comportamente de consum crește”
Cosmina Simiean Nicolescu, Directorul General al DGASMB, este de părere că rezultatele cercetării efectuate de DGASMB oferă o bază solidă pentru înțelegerea cauzelor care pot duce la consumul de droguri în rândul tinerilor.
„Ele evidențiază importanța mediului familial și școlar, a timpului liber și a relației cu părinții și profesorii. Acolo unde adolescenții nu se simt confortabil sau nu au o bună relație cu mediul în care trăiesc și învață, riscul de a dezvolta comportamente de consum crește.
Studiul subliniază și faptul că obiceiuri aparent minore, cum ar fi utilizarea țigărilor electronice, sunt deseori trecute cu vederea, dar pot deveni factori favorizanți ai consumului de substanțe. Timpul petrecut cu familia, sprijinul emoțional, sentimentul de apartenență – toate aceste elemente influențează deciziile adolescenților.”
Planet Youth, unul dintre cele mai mari programe de promovare a unui stil de viață sănătos din lume
Planet Youth este un program de prevenire a consumului de droguri care continuă activitatea Youth in Europe – Evidence Based Primary Prevention, fiind considerat unul dintre cele mai mari programe de promovare a unui stil de viață sănătos din lume.
Acest program se implementează şi în România începând cu 19 septembrie 2007, când Primarul General al Municipiului Bucureşti a semnat Declaraţia de luptă împotriva consumului de droguri. Programul s-a dezvoltat la nivel internațional, depășind granițele continentului, motiv pentru care denumirea acestuia s-a modificat, începând cu anul 2018, în Planet Youth.
Programul presupune, printre altele, realizarea de cercetări periodice care să stea la baza unor programe de prevenire a consumului de droguri în rândul tinerilor, precum și să contribuie la elaborarea unor politici publice în acord cu realitatea din teren.
În zece minute, un copil poate să își piardă încrederea în sine
Specialiștii atenționează că, în zece minute, un copil poate să își piardă încrederea în sine și în ceilalți, iar consecințele pe termen lung asupra dezvoltării emoționale și integrării sociale să fie extrem de grave.
Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), incidența violenței în școli crește odată cu vârsta elevilor, cea mai mare rată a agresiunilor fiind înregistrată în rândul tinerilor cu vârsta de 15 ani, cu o pondere de 23%.
La nivel european, România ocupă locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară și cu 23% în rândul celor de 13 și de 15 ani, arată datele din raportul OMS.
Ultimele date de la Ministerul Educației indicau 18.783 de cazuri de violență în rândul elevilor, în anul școlar 2014-2015. Potrivit unor date prezentate de Salvați Copiii, trei din zece copii sunt excluși din grupul de colegi și tot atâția sunt amenințați cu bătaia sau lovirea, în timp ce unu din patru elevi a fost umilit în fața colegilor.
Colaj foto: Gândul
CITEȘTE ȘI: