Anticorpi „defecți” care ar ataca creierul, identificați la adolescenții infectați cu Covid-19. Tinerii au început să sufere de paranoia și delir
Anticorpi „defecți” au fost identificați la doi dintre adolescenții infectati cu Covid-19 în 2020. Simptome psihiatrice severe precum paranoia, delir și gânduri suicidale au apărut la cei doi tineri în timpul infecției cu COVID-19. Anticorpii „defecți” ar fi atacat din greșeală creierul tinerilor, relatează Live Science.
Un studiu de caz publicat luni, 25 octombrie, în revista medicală JAMA Neurology. arată că cercetătorii au depistat prezența unor autoanticorpi la doi dintre adolescenții care au fost examinați la Spitalul de Pediatrie Benioff al Universitatății Californiei din San Francisco.
Potrivit acestora, în lichidul cefalorahidian (LCR) al pacienților – lichidul clar și transparent care umple spațiile goale din cutia craniană și măduva spinării – au fost identificați anticorpi.
Cei doi adolescenți cu autoanticorpi Covid au primit imunoglobulină intravenos, o terapie folosită în esență pentru a reseta răspunsul imunitar în cazul afecțiunilor autoimune sau inflamatorii, simptomele lor dispărând parțial sau total după aceea.
Însă este posibil ca starea pacienților „să se fi îmbunătățit pe cont propriu, chiar și fără tratament” iar studiul este prea mic pentru a exclude acest lucru, adaugă Gombolay, care nu a participat la cercetare.
Nu este clar dacă simptomele dezvoltate de adolescenți au fost cauzate direct de anticoprii defecți
Cercetătorii spun că nu este clar dacă simptomele dezvoltate de adolescenți au fost cauzate direct de anticoprii defecți.
Unul dintre argumente este acela că anticorpii identificați par să țintească structuri aflate în interiorul celulelor, mai degrabă decât unele aflate în exteriorul acestora, afirmă dr. Samuel Pleasure, profesor de neurologie la USCF și coautor al studiului.
„Așadar suspectăm că autoanticorpii Covid”, adică anticorpii care atacă organismul în loc să atace virusul, „indică un răspuns imunitar scăpat de sub control care ar putea duce la apariția simptomelor, fără ca în mod neapărat neapărat anticorpii să producă simptomele direct”, explică acesta.
Deși este nevoie de mai multe cercetări pentru a testa această ipoteză, Dr. Grace Gombolay, neurolog pediatru și asistent universitar la Facultatea de Medicină a Universității Emory, afirmă că este cunoscut faptul că și alte virusuri, cel herpes simplex, de exemplu, pot ocazional duce la crearea unor anticorpi care atacă creierul, declanșează inflamații periculoase și simptome neurologice.
„Prin urmare este rezonabil să suspectăm că o asemenea asociere ar putea fi întâlnită și în cazul COVID-19”, explică ea.
Simptome neurologice apar chiar și în cazul unor forme ușoare de COVID-19
Antecedente de anxietate și despresie au apărut la unul dintre pcienti, iar în cazul unui alt pacient au apărut antecedente de anxietate și ticuri motorii și în urmă infecției a început să prezinte schimbări rapide de dispoziție, agresivitate și gânduri sinucigașe.
Al treilea pacient, care nu a avut niciun fel de antecedente psihiatrice cunoscute, a fost internat după ce a început să prezinte comportamente repetitive, tulburări de alimentație, agitație și insomnie timp de mai multe zile.