Care este profilul pacientului din valul 6 al pandemiei. De ce valul 5 a fost unul mai dificil decât cel actual
Valul 6 al pandemiei de COVID-19 este unul mai puțin agresiv comparativ cu valul 5 în timpul căruia cazurile care ajungeau în Terapie Intensivă erau mai multe și mai grave, spun medicii. Dacă în valul anterior media de vârstă era între 50 și 70 de ani, însă ajungeau și foarte multe persoane tinere să aibă nevoie de internare la ATI, în valul 6 vârsta medie a celor care fac forme grave ale bolii este peste 75 de ani.
Medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași au comparat situațiile medicale din valul anterior cu cele din momentul de față și au observat schimbări importante în profilul pacientului infectat cu SARS-CoV-2 care ajunge în secțiile de Terapie Intensivă. În momentul de față, în Unitatea Mobilă de Terapie Intensivă a spitalului ieșean sunt internați 8 pacienți. De la începutul lunii iulie și până acum au avut nevoie de Terapie Intensivă 39 de persoane.
„În valul 5 cei mai mulți dintre pacienții admiși în Terapie Intensivă, fie că erau transferați de pe secțiile din cadrul spitalului, fie că erau transferați de la o altă unitate medicală, fie că erau aduși de la domiciliu, se încadrau în următorul tablou clinic: pacient afectat neurologic, agitat, anxios pe baza hipoxiei (stare patologică determinată de scăderea oxigenului din țesuturi). Din punct de vedere respirator, dispneic (efort la respirație), polipneic (cu respirație crescută în amplitudine și frecvență), cu necesar mare de oxigen (30 de litri/minut), cu disfuncție cardiocirculatorie asociată și de multe ori cu disfuncție multiplă de organ”, a explicat dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase.
Valul 6, mai multe probleme cardiace
Specialistul ieșean spune că în valul 5 au ajuns foarte mulți tineri la ATI, care aveau afectare pulmonară, fiecare caz fiind o luptă contracronometru.
„Unul din cazurile fericite este al unui pacient de 40 de ani care se încadra în tabloul clasic al pacientului cu formă gravă de COVID. A fost transferat din Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Clinic de Urgențe Sf. Spiridon, era ventilat non invaziv, cu o saturație de 80%, dispneic și polipneic. O situație medicală delicată, care punea probleme importante de ordin respirator. Pacientul a fost sedat, însă după 24 de ore s-a putut reduce sedarea, iar după alte patru zile de terapie intensivă s-a trecut pe ventilația pe două surse de oxigen”, a mai explicat dr. Florin Roșu.
Profilul pacientului din valul 6 care are nevoie de suport în ATI este așadar unul modificat. Pacienții au vârste peste 75 de ani, au nevoie de monitorizare și îngrijire din cauza altor afecțiuni de care suferă și care sunt influențate și de COVID-19. Pentru că cei mai mulți pacienți sunt în vârstă, aceștia suferă de hipertensiune, fibrilații atriale, diabet, obezitate și disfuncții renale.
„Sunt pacienți cu necesar de oxigen de 10 până la 15 litri și care, cu suportul de oxigen ajung la saturații de 94%. Afectarea pulmonară este necuantificată, minimă spre medie, cu leziuni pulmonare minore sau chiar fără acestea”, a mai completat medicul ieșean.
Dacă în valul precedent motivul principal pentru care un caz avea nevoie de Terapie Intensivă era afectarea pulomară, în acest val se remarcă decompensarea cardiacă.